1. În ceea ce privește memoriul la care face referire domnul Gheorghe Chiș, care a fost transmis unor instituții publice, Departamentul pentru Situații de Urgență a realizat o analiză amplă a informațiilor false și denaturate din acest memoriu și a transmis, pe cale ierarhică, punctul de vedere al Departamentului pentru Situații de Urgență, demontând punct cu punct fiecare susținere a acestuia.
https://www.facebook.com/departamenturgente/posts/pfbid0dFLpQR2PUTATZUr4QYgotzmnZeX5dKdahzhbgbEA5ryLFrQm77E6xrSSgESRfhnJl
2. Conform spuselor președintelui FNSAR, lipsa convocărilor la ședințele Comisiei Interministeriale pentru Suport tehnic (CMST) se datorează refuzului șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, președinte al CIMST, ceea ce NU este adevărat.
Astfel, există o contradicție în ceea ce se menționează în cadrul punctului 2 din comunicatul de presă și anume, între faptul că Șeful DSU a refuzat să convoace ședințe CIMST pe parcursul anului 2022 și afirmația că aceste ședințe nu au mai fost convocate de la începutul lunii aprilie, fără a se preciza că au fost susținute 2 ședințe CIMST în acest an (01.02.2022 și 12.04.2022).
Totodată, în vederea continuării unei conlucrări eficiente între ministerele și structurile cu responsabilități în salvarea de vieți au fost inițiate modificări privind componența membrilor care participă în cadrul ședințelor CIMST din cadrul celor două ministere MS și MAI, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, fiind demarate deja acțiuni de modificare ale reprezentanței membrilor, care sunt în curs de realizare.
De asemenea, titulatura de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență este folosită în mod peiorativ prin punerea acesteia între ghilimele. Potrivit legislației în vigoare, așa cum este prevăzut la art. 1, alin. (2) din OUG nr. 1/2014 „Departamentul este condus de un secretar de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, numit prin decizie a prim-ministrului”, astfel încât nu există nici un motiv pentru utilizarea denumirii acestei funcții în mod ironic, peiorativ sau între ghilimele.
În altă ordine de idei, termenul de refuz presupune înaintarea unei solicitări care să fi fost refuzată, prin urmare îl rugăm pe domnul președinte FNSAR să ne prezinte adresa pe care a depus-o și refuzul primit din partea Departamentului pentru Situații de Urgență. Din informațiile noastre, nu există nicio solicitare transmisă din partea FNSAR în această speță.
Totodată, îi solicităm să ne comunice în ce a constat lipsa de consultare și transparență, respectiv lipsa de decizii, care au afectat serviciile de ambulanță publice.
3. În cel de-al treilea aspect care este prezentat în comunicat, se utilizează termeni extrem de gravi, cum ar fi termenul de sabotare a serviciilor de ambulanță publice de către Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru neimplicarea, în cursul acestui an, în încheierea contractului subsecvent, din acordul cadru pe anii 2018-2022 pentru achiziția de ambulanțe și se susține faptul că cele două structuri ”au mimat intenția de contractare, fără a finaliza achiziția și fără nicio justificare”.
În realitate, problemele au fost generate de situația obiectivă care a apărut ca o consecință a agresiunii Rusiei asupra Ucrainiei și a izbucnirii războiului la granițele României, ceea ce a determinat creșteri semnificative de prețuri care au afectat întreaga industrie de autovehicule. Aceste evoluții negative s-au suprapus pe criza semiconductorilor generată în timpul pandemiei de infecții cu SARS-COV 2, care a determinat întârzieri suplimentare atât pentru componentele electronice ale autovehiculelor, cât și pentru cele din componența echipamentelor medicale. În aceste condiții, a fost emisă OUG nr. 208/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, precum și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care a creat un cadru de renegociere, în anumite condiții, a prețurilor care au fost agreate inițial în acordurile cadru pentru achizițiile de ambulanțe.
După nenumărate întâlniri, discuții și negocieri, dintre care ultima a fost în data de 9 noiembrie 2022, deci după data la care a fost emis comunicatul semnat de dl. Gheorghe Chiș, ofertanții nu și-au mai susținut ofertele care fuseseră agreate prin acordul cadru și nu au acceptat nici majorările de prețuri care au devenit posibile prin OUG nr. 208/2022, considerând că este mai convenabil pentru aceștia să se prezinte cu noi oferte la o nouă procedură de achiziție. Putem oricând proba acest fapt cu documente primite din partea companiilor respective, ceea ce demonstrează că această problemă a venit din partea firmelor furnizoare și nu din partea Departamentului pentru Situații de Urgență sau a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
În această situație, independentă de voința și acțiunile DSU și IGSU, pentru ambulanțele de tip B și C, pentru care s-au primit negații din partea furnizorilor s-au demarat deja acțiuni pentru reluarea procedurilor de achiziție, deoarece există, în continuare, finanțarea asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Din datele pe care le-am prezentat mai sus, care sunt ușor demonstrabile cu documente, rezultă că DSU și IGSU au făcut toate eforturile posibile, existând inclusiv un sprijin constant din partea Ministerului investițiilor și Fondurilor Europene și al Guvernului României, pentru semnarea contractelor subsecvente acordurilor cadru de achiziție de ambulanțe, dar firmele furnizoare sunt cele care nu au acceptat continuarea procedurilor pe actualele acorduri cadru și au considerat că este necesară o nouă procedură de achiziție.
Având în vedere aspectele semnalate mai sus, îi atragem atenția domnului președinte al FNSAR că acuzele nefondate pe care le emite, în mod repetat, împotriva Departamentului pentru Situații de Urgență, coroborat cu răspândirea de informații neadevărate despre activitatea instituției noastre poate atrage o răspundere în fața instanțelor de judecată.
4. La punctul 4 din comunicatul de presă, din enumerarea motivelor pentru declanșarea acțiunilor sindicale, putem observa că domnul președinte al FNSAR se substituie Ministerului Sănătății, în sensul în care acuză lipsa informării acestui minister cu privire la intenția „achiziționării de ambulanțe” sau motivul care a stat la baza refuzului de a continua achiziția acestora. Astfel, adresăm președintelui FNSAR următoare întrebare: De când Ministerul Sănătății este reprezentat de șeful unei organizații sindicale și de ce acesta vorbește despre acțiuni sau activități ale MS ca și cum ar fi reprezentantul acestuia?
5. Referitor la susținerea punctului 5 prin care domnul Gheorghe Chiș acuză că suspendarea Legii nr. 5/2021 a fost făcută ”la propunerea domnului Secretar de Stat, dr. Raed ARAFAT, folosind motive nerealiste și discriminatorii”, precizăm următoarele:
a. Legea nr. 5/2021 este rezultatul unui proiect și al unor eforturi comune în care au fost implicați atât reprezentanți ai Departamentului pentru Situații de Urgență, cât și ai FNSAR, dar varianta finală, care a fost adoptată cu susținerea FNSAR, s-a îndepărtat semnificativ de elementele care au fost agreate în comun, anterior aprobării.
b. Prin Legea 5/2021 se realiza, practic, pensionarea cvasi-forțată a unui număr mare de persoane din cadrul serviciilor de urgență, iar cei care ar fi dorit să mai lucreze ar fi trebuit să obțină, în fiecare an, aprobarea managerului, situația care ar fi putut să deschidă calea unor abuzuri și/sau favoritisme. Astfel, scăderea bruscă a vârstei de pensionare de la 65 la 57 de ani pentru personalul operativ din serviciile de urgență, ar fi determinat un impact imediat prin pensionarea unui procent de 18,39% din totalul medicilor din serviciile de ambulanță publice și 17,88% din totalul medicilor din unitățile și compartimentele de primire urgențe, în condițiile în care, din cauza deficitului de medici, existau deja un număr de 6 servicii de ambulanță județene ( Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Buzău, Covasna, Hunedoara și Teleorman), care nu puteau să își asigure continuitatea activității cu medici.
c. De asemenea, dacă analizăm primii 3 ani după aplicare, impactul cumulat ar fi determinat pensionarea a 31,12% din total medici, 12,68% din total asistenți medicali și aproape jumătate (45,42%) din numărul total de ambulanțieri, toți aparținând serviciilor de ambulanță.
d. Acestea sunt numai unele din motivele pentru care Guvernul României a aprobat OUG nr. 69/2021, suspendându-se aplicarea acestei legi, pentru corectarea prevederilor ce implică riscuri semnificative asupra sistemului de urgență. O prezentare mai amplă a celorlalte argumente se poate regăsi în Nota de Fundamentare a OUG 69/2021, care este accesibilă în mod public.
6. În ceea ce privește punctul 6 prezentat în comunicatul de presă, referitor la revizuirea și corectarea salarizării personalului din serviciile publice de ambulanță, această problemă este exclusiv de competența Ministerului Sănătății.
În concluzie, analizând motivele prezentate în comunicatul de presă semnat de domnul Gheorghe Chiș, constatăm că acestea nu reprezintă argumente reale, ci se bazează pe prezentarea distorsionată a adevărului, pe informații trunchiate și interpretări tendențioase.
Menționăm faptul că DSU are ca și obiectiv fundamental dezvoltarea și întărirea sistemului integrat de urgență, prin creșterea calității activității profesionale a personalului, în paralel cu întărirea capabilităților și modernizarea dotării tehnice a tuturor componentelor acestui sistem, iar disfunționalitățile care nu pot fi imputate structurilor guvernamentale fac obiectul unor demersuri de corectare și de identificare de soluții concrete, în cel mai scurt timp posibil.
În acest context, trebuie să subliniem și faptul că dezinformarile și încercările de manipulare prin vehicularea în spațiul public de informații incomplete sau false, pot duce la disfuncționalități grave în sistem, cu scăderea rezilienței acestuia și la diminuarea încrederii populației, cu consecințe foarte periculoase, mai ales în contextul situației internaționale actuale, marcată de instabilitate geopolitică și de riscuri de securitate greu de anticipat.
