În 2005, Guvernul a dat cinematografele primăriilor. RADEF nu le-a dat până în 2018. Cu 17 ani în urmă, prin Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, cinematografele aflate în administrarea Regiei Autonome de Distribuție a Filmului (RADEF) erau trecute în patrimoniul autorităților locale. RADEF a refuzat, însă, ani de zile, să predea cinematografele către primării.
În 2015, Cinema „Patria” a fost închis din cauza riscului seismic!
Cinematograful „Patria”, situat în centrul Bucureștiului, pe Bulevardul Magheru 12-14, la doi pași de Piața Romană, a fost închis cu nu mai puțin de șapte ani în urmă, pentru că se află la parterul unui bloc cu bulină roșie, iar legea a interzis, din 2015, desfășurarea de activități ce presupun aglomerări de persoane în spații aflate la parterul clădirilor încadrate în clasa întâi de risc seismic.
Distrugere și mizerie, într-unul dintre cinematografele emblematice ale Bucureștiului!
Odată închis, RADEF a lăsat acest adevărat templu al filmului din centrul Capitalei în părăsire. Înăuntru: igrasie, mobilă sfărâmată, uși și chiuvete smulse, mizerie, instalații electrice care prezintă pericol de incendiu.
Cinematograful copilăriei mele s-a transformat în adăpost pentru oamenii străzii. Locul plin de viata care te vrăjea cu poveștile de pe peliculă, spune astăzi o singură poveste, cea a nepăsării.
Clădirea arată dezolant. Stâlpii cilindrici și vitrinele de la intrarea altădată impozantă, fastuoasă chiar, sunt acoperiți cu mii de afișe, lipite în straturi succesive de-a lungul anilor mulți de abandon. Generații întregi de artiști ratați și-au exersat lipsa de talent și au acoperit-o cu diverse îndemnuri, mâzgăleli și alte orori urbane.
Când te gândești că acele vitrine de altădată de la fastuoasa intrare a Cinema „Patria” găzduiau, până prin ani ’90, reclame ale unor producții mari cinematografice… Am apucat să văd, în acele vitrine, spre exemplu, armurile din „Mircea”, filmul regretatului Sergiu Nicolaescu.
În 2018, Primăria Sectorului 1 reușește să preia cinematografele de la RADEF!
Abia în luna mai a anului 2018, după un lung șir de procese, Cinematografele „Patria”, „Excelsior”, „Giulești”, „Cotroceni” și „Grădina Parc” erau trecute, prin hotărâre de instanță, în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 1.
Pe 4 mai 2018, Consiliul Local din Banu Manta adopta HCLS 1 nr. 123/2018 prin care solicita Consiliului General al Municipiului București (CGMB) înscrierea cinematografelor în rândul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al Capitalei.
În urma acestei solicitări, în luna iulie a aceluiași an, era adoptată Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 46/2018, prin care cinematografele erau înscrise în domeniul public al Municipiului București.
La două luni de la preluarea definitivă a cinematografului de către Primăria Sectorului 1, în iulie 2018, s-a petrecut un prim pas, mic ce-i drept, spre normalitate. Stâlpii și vitrinele de la intrarea principală au fost curățate, iar întreg intrândul a fost înconjurat cu un gard de protecție.
Această acțiune a Primăriei Sectorului 1 mi-a dat un strop de speranță că blocul „ARO”, construit în 1932, la parterul căruia, ulterior, arhitectul Horia Creangă a dezvoltat sala de cinematograf, avea să fie consolidat, iar Cinema „Patria” avea să retrăiască gloria de odinioară.
Din toamna lui 2020, Cinema „Patria” lăsat, din nou, de izbeliște!
După toamna anului 2020, însă, gardul care putea să-i împiedice pe lipitorii de afișe să readucă intrarea cinematografului la stadiul de bazar mizer, pe trecători să o folosească drept pubela, iar pe cei fără casă să își facă sălaș în interior, a fost înlăturat tot de către Primăria Sectorului 1.
Mai mult decât atât, în luna ianuarie 2021, Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat HCLS1 nr. 3/2021 prin care solicita CGMB să transmită Cinema „Patria” în administrarea Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea Municipalității. Asta după ce, în luna mai 2018, Primăria Sectorului 1 preluase, după 10 ani de procese, de la RADEF, cinematografele „Patria”, „Excelsior”, „Cotroceni” și „Giulești”, plus terenul aferent Cinema „Grădina Parc”, din zona Romexpo.
Primăria Capitalei nu vrea să preia Cinema „Patria”…
CGMB „nu a adoptat o hotărâre prin care să aprobe solicitarea făcută de Consiliul Local al Sectorului 1”, se spune într-un răspuns al AMCCRS la o solicitare a București FM.
Așadar, Cinematograful „Patria” este pasat între Primăria Sectorului 1, care vrea să scape de el, și Primăria Capitalei, care pare să nu dorească să îl preia, ca un adevărat cartof fierbinte.
De ce se fug autoritățile locale de răspundere în cazul Blocului „ARO” și al Cinema „Patria”?
Încă din anul 1993, imobilul a fost expertizat tehnic din punct de vedere al riscului seismic, structura sa de rezistență fiind încadrată în categoria U2. Trei ani mai târziu, în urma republicării Normativului P100-92, expertul tehnic a încadrat clădirea în clasa întâi de risc seismic.00
După alți 10 ani, Primăria Capitalei a încheiat cu Proiect București SA un contract de prestări servicii pentru proiectarea lucrărilor de consolidare. Tot în 2006 a fost predat studiul de fezabilitate.
În anul 2008, CGMB aproba, prin HCGMB 114/2008, chiar „Indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea imobilului situat în București, Bulevardul Gheorghe Magheru 12-14, sector 1”. Numai că proiectul de consolidare nu a mai fost finalizat niciodată din cauză că proprietarii spațiulu, cu altă destinație decât cea de locuit în care funcționa la acea vreme Barul „Melody”, nu au permis accesul proiectantului în spațiu. În 2019, însă, Primăria Sectorului 1 a realizat o expertiză tehnică prin care Blocul „ARO” a fost încadrat în clasa I de risc seismic.
Deși Cinema „Patria” se află, în continuare, în administrarea Primăriei din Banu Manta, reprezentanți ai AMCCRS „au organizat mai multe întâlniri cu proprietarii care locuiesc în imobilul situat în București, Bulevardul Gheorghe Magheru nr 12-14, sector 1”, se spune în răspunsul AMCCRS la solicitarea București FM.
Acestora „le-au fost prezentate facilitățile din HCGMB nr. 607/2017 (… pentru consolidare n.r.), precum și obligațiile ce le revin în calitate de proprietari într-un imobil încadrat în clasa întâi de risc seismic”, se mai spune în răspunsul AMCCRS.
Președintele asociației de proprietari din Blocul „ARO” s-ar fi angajat, chiar, că va depune dosarele proprietarilor pentru consolidare, mai susține AMCCRS.
Conform aceluiași răspuns, acest lucru nu s-a întâmplat „din cauza situației juridice a unor spații cu altă destinație decât locuință, aflate la subsolul imobilului, precum și a unor spații cu destinația de locuință”.
„AMCCRS nu poate dispune măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic pentru imobilul ARO-Cinematograf Patria din cauza lipsei de interes a proprietarilor apartamentelor din acest imobil de a intra într-un program de consolidare datorat, probabil, faptului că peste 60% din apartamente sunt închiriate. Un alt motiv pentru care presupunem că membrii asociației de proprietari din acest imobil nu doresc să introducă clădirea într-un proces de consolidare, este acela că preferă să închirieze fațada clădirii pentru afișarea diverselor reclame, în urma cărora obțin beneficii financiare”, mai precizează AMCCRS în răspunsul la solicitarea București FM.
Iată, așadar, cum lipsa de interes a proprietarilor și fuga de răspundere a autorităților lasă Blocul „ARO” și Cinema „Patria” nu doar într-o stare de mizerie cruntă, ci și expus unui risc enorm, în cazul producerii unui seism mai puternic.
