Cancerul pulmonar – cel mai frecvent tip de cancer din România, cauzează anual cele mai multe decese şi cei mai mulţi ani de viaţă pierduţi prin decese premature, însă depistarea în stadii incipiente înseamnă mai multe opţiuni de tratament, mai multe şanse de supravieţuire şi o calitate mai bună a vieţii, susţin specialiştii.
Statisticile îngrijorătoare ar putea fi schimbate prin prevenţie (renunţarea la fumat) şi îmbunătăţirea traseului pacientului, prin depistare precoce şi iniţierea tratamentului cât mai rapid după diagnostic.
Campania „Inspiră Speranţă” a ajuns în 2022 la a patra ediţie şi este organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer şi Societatea Română de Pneumologie, în parteneriat cu Institutul Oncologic Bucureşti şi susţinută de MSD, Pacientul în direct şi Pacientul 2.0.
Preşedintele FABC a spus că va fi demarat în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizată cu doză mică de radiaţii.
„Diagnosticarea precoce este esenţială în patologia oncologică, lucru deja cunoscut. În acest moment, în cadrul Institutului Oncologic Bucureşti realizăm un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este ştiut faptul că un program eficient, în ceea ce priveşte cancerul pulmonar, determină un număr mai mare de pacienţi care pot fi trataţi chirurgical, în unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invazivă conduce la scăderea perioadei de recuperare a pacientului şi, chiar dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid după rezecţia minim-invazivă”, a menţionat managerul IOB, Bogdan Tănase.
Totodată, preşedintele Secţiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie, Ruxandra Ulmeanu, a afirmat că în România este necesară creşterea accesului populaţiei la bronhoscopie.
Rata de supravieţuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, faţă de media europeană de 15%.
Potrivit specialiştilor, factori importanţi care contribuie la această situaţie sunt: diagnosticul tardiv, lipsa accesului în timp rezonabil la investigaţii esenţiale (bronhoscopie, tomografie computerizată), traseul medical complex, deseori neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie să îl parcurgă etc.
Potrivit statisticilor, peste 12.000 de români sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer pulmonar.
