Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Dacă te gândești să îți faci un profil pe Tinder, trebuie să știi că există un software bazat pe inteligență artificială care îți poate crea poze de profil care să îți garanteze succesul în atragerea de noi parteneri.
Inteligența artificială se referă la simularea proceselor inteligenței umane de către mașini, în special sisteme informatice. Aceste programe sunt capabile să „învețe”, pornind de la o cantitate de date cu care sunt alimentate.
Sistemele de inteligență artificială funcționează prin ingerarea unor cantități mari de date „de antrenament” etichetate, pe care le analizează pentru a identifica corelații și modele și a face predicții pentru viitor. Inteligența artificială trebuie programată pentru a-și dezvolta trei abilități cognitive: învățare, raționament și autocorecție.
Revenind la știrea anunțată la început, conform publicației Vice este vorba de un serviciu în valoare de 19$, dezvoltat de către compania DALL-E. Aplicația PhotoAI utilizează între 12 și 20 de poze mai mult sau mai puțin reușite, făcute de către utilizatori, pentru a genera un portofoliu de fotografii false special adaptate stilului sau platformei alese. Cele două variante principale sunt pozele profesionale, pentru platforma LinkedIn, sau cele atractive pentru cunoașterea de noi parteneri, destinate site-urilor de dating.
Conform reporterului Vice, pozele rezultate nu sunt neapărat 100% credibile – la o analiză mai atentă, pot fi identificate imperfecțiuni, asimetrii și mici erori. Cu toate acestea, practica se încadrează într-un tip specific de conținut fake, care se perfecționează de la an la an. Este vorba despre deep fakes. Spre deosebire de modificarea unor poze și clipuri video reale, deepfakes folosesc o formă de inteligență artificială numită deep learning pentru a construi imagini care nu au existat niciodată. Aplicațiile sunt diverse, de la benigne, la maligne: poți crea filme cu actori decedați, poți falsifica discursul unor persoane publice, poți genera conținut amuzant sau pornografic, poți dezinforma.
Există și alte implicații morale și legale în ceea ce privește drepturile de autor. Sistemele de inteligență artificială generativă (cea care creează conținut) funcționează prin identificarea și replicarea tiparelor în date. Problema este că aceste programe folosesc date cum ar fi cod software, text, muzică și artă ce au fost create de oameni și sunt protejate de drepturi de autor. Există multe necunoscute și specialiștii în drept nu cad de acord asupra acestei relații dintre datele inserate și datele rezultate.
La nivelul Uniunii Europene, Comisia a propus primul cadru legislativ din lume privind inteligența artificială, care abordează riscurile și problemele de etică ridicate de utilizarea acesteia. Noua propunere poziționează Europa ca lider la nivel global în domeniul reglementării tehnologiilor digitale avansate.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa echilibrată de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
