Într-o postare pe pagina sa de socializare, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, acuză Ministerul Culturii că ar bloca avizul pentru exproprierea Casei Miclescu de pe Șoseaua Kiseleff.
Edilul din Banu Manta susține că ministrul Lucian Romaşcanu i-ar fi transmis că nu dă aviz Primăriei fiindcă domnia sa „consideră că nu e un monument istoric iar salvarea acestuia nu este de interes local și naţional”, pretinde Armand.
„Trec aproape zilnic pe lângă Casa Miclescu din Bd. Kiseleff. Şi de fiecare dată îmi promit că nu voi lăsa să dispară. Din 2015 mă lupt să salvez această bijuterie a arhitecturii neoromâneşti. Şi n-am stat degeaba. Am declanșat procedurile pentru exproprierea acestui imobil pentru cauză de utilitate publică”, scrie primarul Sectorului 1.
Clotilde Armand mai afirmă că, „deşi Ministerul Culturii a dat iniţial, în 2019, acest aviz, la solicitarea Primăriei Capitalei, în prezent blochează această procedură„.
„Actualii proprietari au deschis şi un proces în care cer declasarea imobilului şi radierea din Lista Monumentelor Istorice. Au câştigat în primă instanţă, la Curtea de Apel Ploieşti, după ce procesul a fost strămutat din Bucureşti, dar cazul este pe rol la Înalta Curte, în faza de recurs. Interesele imobiliare sunt uriaşe pe Bd. Kiseleff. Iar lucrurile s-au oprit la Ministerul Culturii, minister condus de dl. Lucian Romaşcanu. Pentru o asemenea procedură este nevoie de un aviz al ministerului Culturii şi dl. Romaşcanu ne spune că nu ne dă aviz fiindcă el consideră că nu e un monument istoric iar salvarea acestuia nu este de interes local şi naţional. Da, aţi citit foarte bine. Eu am recitit de mai multe ori pentru că nu-mi vine să cred”, mai scrie primărița din Banu Manta.
Clotilde Armand mai susține că, „probabil că dacă s-ar fi construit un complex rezidențial în locul Casei Miclescu n-ar fi întârziat un asemenea aviz”.
„Rar mi-a fost dat să citesc un răspuns oficial umplut cu atâta ignoranţă şi nepăsare faţă de moştenirea culturală şi patrimoniul ţării. Aşa arată respectul PSD faţă de ce au construit înaintaşii noştri. Şi ştiţi ce este mai dureros? Că nu-i costă nimic pe actualii guvernanţi ca să salveze un asemenea edificiu. E gratis! Este nevoie doar de voinţă, perseverenţă şi mai ales multă iubire faţă memoria şi zestrea culturală. Eu voi continua să lupt până când am să salvez Casa Miclescu”, se mai scrie pe pagina de socializare a primarului din Banu Manta.
Sau Primăria Sectorului 1 nu cunoaște procedurile administrative pentru expropriere?
Numai că arhitectul Alexandru Pânișoară, de la Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU), spune că o primărie de sector nu poate declanșa o procedură de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Asta deoarece primăriile de sector sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale și nu au patrimoniu propriu. Singurul deținător de patrimoniu este Municipiul București.
Ceea de poate face Primăria Sectorului 1 este numai să solicite Consiliului General al Municipiului București (CGMB) să adopte o hotărâre privind declanșarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, explică Pânișoară.
„Primăria Sectorului 1 nu poate declanșa procedura de expropriere, pentru că primăriile de sector, care sunt niște subdiviziuni administrativ-teritoriale, nu au această capacitate. Ele nu pot avea patrimoniu și nu pot face asemenea lucruri. În schimb, pot solicita Consiliului General al Municipiului București declanșarea procedurii. Iar ei ce ar putea să facă este numai din perspectiva finanțării, să plătească imobilul”, a declarat Pânișoară pentru București FM.
Însă, pentru că CGMB să poată adopta o asemenea hotărâre, Primăria Sectorului 1 ar trebui să prezinte un studiu prin care să susțină caracterul de utilitate publică al respectivului imobil. Adică să prevadă care va fi destinația acestuia, după consolidare și restaurare, una de utilitate publică de interes local – muzeu, casă memorială, spațiu expozițional sau de spectacole, centru cultural etc. În plus, tot Primăria Sectorului 1 ar trebui să inițieze, în prealabil, un Plan de Urbanism Zonal, care să fie aprobat tot de către CGMB, mai spune reprezentantul ADU.
„Însă, ca să-i dea posibilitatea Consiliului General să adopte o hotărâre pentru expropriere, are nevoie, evident, trebuie să facă niște studii de impact, o analiză și să determine efectiv care ar putea fi interesul public local. Orice imobil proprietate privată, ca să poată fi expropriat pentru cauză de utilitate publică, acelui imobil trebuie să i se dea o anumită utilitate.
E adevărat că, în materia protejării monumentelor istorice, legea permite inclusiv exproprierea pentru salvare și conservare. Dar, în același timp, trebuie să-i dea și o utilitate publică ulterioară. Fiindcă nu poți doar să îl repari și să îl restaureze. Trebuie să-l bagi într-un circuit turistic, să-i dai o utilitate. Iar lucrurile astea se fac în baza unor documentații prealabile, care să arate exact care este necesitatea, de ce e nevoie de așa ceva și ce destinație va avea, la final, acest imobil.
(…) Are nevoie să inițieze și să elaboreze un Plan Urbanistic Zonal, în baza căruia Consiliul General să poată declanșa procedura de expropriere. Ai nevoie să îi dai și o funcțiune, o reglementare. Ce faci după ce îl expropriezi. Bunul intră în patrimoniul Municipiului București, se apucă de restaurare, ce faci, după aia, cu el?
Iar eu nu au un Plan Urbanistic Zonal, din păcate, pentru că nu au inițiat asemenea documentații de când au venit la putere, în 2020″, a mai declarat arhitectul Alexandru Pânișoară de la Asociația pentru Dreptul Urbanismului.
Alexandru Pânișoară consideră că, fără parcurgerea acestor proceduri prealabile, salvarea Casei Miclescu rămâne la nivel pur declarativ.
