Muzeul Municipiului București invită publicul la Idei în Agora, marți, 17 ianuarie 2023, de la ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151). Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Sorin Antohi. Tema: „Situațiunea. Bilanțul unei generații istorice: 1989-2022”. Intrarea este liberă.
„Pe 21-22 decembrie 2022 s-au împlinit 33 de ani de la prăbușirea comunismului de stat în România. Așadar, a trecut o generație istorică. În seria Idei în Agora, punem de regulă în prim-plan ideile, considerând de la sine înțeleasă sau mai ușor de înțeles agora. Dar, periodic, aducem în prim-plan agora însăși, spațiul în care ideile se nasc, trăiesc și mor. Așa facem și de această dată, având-o ca invitată pe Alina Mungiu-Pippidi.
Vom încerca împreună să facem un instantaneu al situațiunii. Acest cuvânt îl evocă desigur pe Caragiale, deci trebuie luat în serios, fiindcă și în textul omonim al clasicului distanțarea autoironică, un trop ales strategic și tactic, era o formă de critică radicală.
Invitata, afirmată la începuturile sale pe când studia Medicina la Iași ca unul dintre jurnaliștii școlii informale din presa studențească a orașului, e apropiată de acest spirit radical, pe care l-a ilustrat mereu în publicistică, în cariera academică, didactică și civică, în dramaturgie, în toată activitatea ei desfășurată în numeroase țări de pe câteva continente. Dintre multele recunoașteri ale meritelor sale, amintesc aici numai una, simbolică: există în India, la Universitatea Woxsen, o catedră de Good Governance care-i poartă numele.
Parcurgând vasta listă de subteme posibile, am convenit, la sugestia invitatei, să urmăm în toată discuția supratema europenizării, plecând de la întrebarea dacă nu cumva am atins deja limitele raportului nostru cu Europa” – Sorin Antohi.
Alina Mungiu-Pippidi (n. 1964), doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, este o personalitate academică recunoscută peste hotare, cu peste 5000 de citări academice, dar și activist din anul 1989 al societății civile din România, inițiatoare a Contractului cu România și a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliției pentru un Parlament Curat (2004) și fondatoare a României Curate (2010), situl cel mai popular pe Trafic.ro al societății civile din România.
În paralel a dezvoltat o carieră academică, fiind în prezent profesor de studii de democrație la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetare dedicat bunei guvernări (www.againstcorruption.eu), fiind frecvent invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi LSE.
Este preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi consultant pentru mai multe instituții și guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum și pentru Banca Mondială. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: „A Tale of Two Villages” (CEU Press, 2010), „Ottomans into Europeans” (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi „Românii după ’89” (Editura Humanitas, 1995).
La Editura Polirom au apărut, între altele: „Doctrine politice. Concepte universale şi realităţi româneşti” (1998), „Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu” (2000), „Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român” (cu Gérard Althabe, 2002), „De ce nu iau românii premiul Nobel” (2012, 2014) şi „Tranziţia. Primii 25 de ani” (cu Vartan Arachelian, 2014).
În 2006 a fost republicată la Cartea Românească „Evangheliştii” (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993). Alina Mungiu-Pippidi a realizat și filme documentare, „A Tale of Two Villages”, istoria Nucșoarei și a Scorniceștiului fiind difuzată de BBC în anul 2003, și „Where Europe Ends”, la TVR în 2010.
