Starea sistemului de termoficare este mai bună, în această iarnă, și mult mai bună decât acum două ierni, conform primarului general al Capitalei Nicușor Dan.
Îmbunătățirea calității serviciului de termoficare s-ar datora, în opinia lui Nicușor Dan, investițiilor Primăriei Capitalei și majorării tarifului la gigacalorie pentru populație.
Cetățenii trebuie să își plătească facturile la apă caldă și căldură, chiar dacă acestea au crescut substanțial, pentru că Bucureștiul a rămas unul dintre orașele cu cea mai ieftină energie termică, a mai susținut edilul șef al Capitalei.
„Ca să faci ca oamenii să aibă căldură și apă caldă – și, acum se simte că iarna asta e mai bună decât iarna trecută, ca să faci asta, trebuie să pui bani. Și noi am pus bani. Am și majorat contribuția pe care bucureștenii o pun din acești bani fiind, în continuare, între orașele în care locuitorii plătesc cel mai puțin pe termie”, a declarat Nicușor Dan.
Edilul șef spune că principalul parametru care ar arăta starea sistemului de termoficare ar fi acela al apei care se pierde din conductele Termoenergetica (CMTEB).
Deși bilanțul energetic oficial pentru sezonul 2022-2023 va fi disponibil în aprilie sau mai, Nicușor Dan susține că, procentual, pierderea de apă din conductele CMTEB ar fi scăzut față de anul trecut și acum doi ani.
„Parametrul cel mai clar pentru calitatea serviciului este câtă apă se pierde. Și se pierde mai puțină apă, procentual, decât în luna similară a anului trecut și mai puțină decât în luna similară de acum doi ani. (…) Bilanțul energetic o să fie undeva în aprilie – mai, bilanțul oficial energetic”, a declarat Nicușor Dan.
De ce nu au bucureștenii căldură și apă caldă?
Cât despre cetățenii care reclamă că nu au apă caldă și căldură, primarul Nicușor Dan spune că de vină ar fi avariile care ar fi provocate de către „populiștii” care nu au dat bani pentru sistemul de termoficare ani de zile.
„(…) Sunt avariile, care sunt generate de niște populiști, care nu au alocat banii necesari, la momentul potrivit, ani de zile. Sunt avarii pe care le remediem, pe care le-am remediat, în parte, în ultimii doi ani, și e mai bine decât iarna trecută”, a susținut Nicușor Dan.
Când e frig, căldura care ajunge nu ajunge…
Întrebat de ce, atunci când vremea se răcește, se răcesc și caloriferele din apartamentele bucureștenilor din blocurile branșate la termoficare, edilul șef al Capitalei a explicat că, atunci când este frig afară, căldura care ajunge nu este suficientă.
„Sunt persoane care sunt afectate de avarii și sunt persoane, mult mai multe 95, 96, 97% dintre bucureșteni care nu au problemele astea. (…) Pentru că e nevoie de mai multă căldură și aceea care ajunge…nu ajunge. Asta e simplu, e fizică, da. (…) Când este cald afară, se pierde, dar cea care nu se pierde și ajunge e suficientă. Când este frig afară, tot se pierde, dar cea care ajunge nu ajunge la toată lumea. (…) În sfârșit avem o abordare sistematică. În sfârșit dăm bani. În sfârșit, ne-am apucat de lucrări, pentru ca ei să nu mai sufere. Asta este concluzia”, a concluzionat primarul general Nicușor Dan.
Cât de bună este starea sistemului de termoficare?
În context, trebuie menționat faptul că, astăzi, în București, sunt peste 1000 de blocuri care nu au apă caldă și căldură, conform aplicației CMTEB, Termoalert. În topul sectoarelor cu cele mai multe blocuri fără căldură și apă caldă conduce detașat Sectorul 6, cu 406 blocuri, urmat de Sectorul 2, cu 168 de blocuri, potrivit aceleiași surse.
În același context, ar mai fi de menționat faptul că, potrivit primarului general al Capitalei Nicușor Dan, în anul 2022 ar fi fost înlocuiți între 25-27 de kilometri de rețea primară de termoficare. Această cifră finală reprezintă o scădere față de cei 50 de kilometri promiși la începutul anului trecut și chiar față de cei 30-35 de kilometri estimați tot de către Nicușor Dan, vara trecută.
Deși ținta de 50 de km de rețea primară de termoficare reabilitată nu a fost atinsă anul trecut, edilul șef al Capitalei promite că anul acesta vor fi reabilitați 50 km de conducte din această rețea primară.
„2023, 50 de kilometri. Anul acesta, vor fi mult mai multe șantiere. În afară de cele pe care se lucrează – cum este cel din Ferentari, care estimăm să-l terminăm în aprilie, cele trei deschise…, cele două, Olteniței și Pantelimon, care, de asemenea,, vor fi închise în 2023. Mai este cel de la…, din fața Guvernului, care merge până pe Mihalache…. Acela nu se va termina, dar se va lucra la el. Se va mai deschide un șantier, în Colentina. Și se vor mai deschide cinci șantiere pe cele cinci contracte care au fost atribuite cu fonduri europene. Deci, o să avem cam spre zece șantiere mari, anul acesta, spre deosebire de trei, anul trecut”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan dă vina pe războiul din Ucraina pentru faptul că au fost reabilitați doar 25-27 km de rețea primară de termoficare din cei 50 promiși pentru anul trecut.
„Da, target-ul a fost 50 (… km n.r.). N-a fost atins pentru că ne-a afectat războiul. Pentru că lucrările la șantiere cum este fel din Olteniței, cum este cel din Pantelimon, ar fi putut, adică erau toate premisele să înceapă în februarie 2022 și au început în iulie-august, pentru că nu a existat conductă”, a explicat edilul șef.
