#Iarna pe uliță desenează un tablou idilic, pentru mulți dintre noi. Nu la fel se întâmplă pentru cei aflați în situația disperată de a nu avea un acoperiș deasupra capului. În contextul unor temperaturi care vor indica, de cele mai multe ori, #valori de #îngheț, ce se întâmplă cu acești oameni? Am primit răspunsuri de la Cosmina Simiean – director DGASMB, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.
„Suntem într-o perioadă în care subiectele de pe agenda zilei sunt grele, sunt dureroase și care necesită foarte multă coordonare și resurse pentru a fi rezolvate.
Toate semnalele sunt că urmează niște perioade geroase, drept pentru care suntem într-o primă fază de pregătire și monitorizare a situației oamenilor străzii. Sunt două variabile cu care lucrăm la primăria capitalei, o dată persoanele care locuiesc pe stradă de foarte mult timp, care au îmbătrânit și s-au îmbolnăvit. Numărul acestora a scăzut pentru că avem un centru rezidențial, de relativ puțină vreme, de vreo 3 ani, să zic, care funcționează și care este plin de foști oameni ai străzii. Însă înregistrăm un fenomen, în ultimul an, de creștere a numărului persoanelor care vin din alte județe ale țării, pentru a își câștiga traiul pe străzile din București și care, din păcate, devin consumatori de diferite substanțe psihotrope, pentru care nu există soluții foarte, foarte clare.”
În ciuda faptului că soluțiile nu sunt întotdeauna clare, claritatea o poți obține și prin acțiunile tale. Este important să identifici primele măsuri pe care le poți lua și să acționezi în direcția stabilită. În acest fel, poți crea un fel de hartă care să te ajute să acționezi rapid în teren, atunci când lucrurile se complică. „Facem o monitorizare permanentă a acestor persoane, pentru a ști câte sunt și unde se adăpostesc ele”, ne-a spus Cosmina Simiean, director DGASMB
„Ceea ce facem noi acum la primăria capitalei, este o monitorizare permanentă a acestor persoane, pentru a ști câte sunt și unde se adăpostesc ele, pentru ca în momentul în care temperaturile scad foarte mult, să putem să mergem și să încercăm să-i convingem să meargă în adăposturi. De exemplu, aseară, la monitorizarea făcută de colegii mei din cadrul echipelor de urgență, am găsit 114 persoane, în diverse locuri din București. Am început deja să pregătim și să le distribuim supă, ceai cald, pături, căciuli, mănuși și fulare.”
Viața nu a fost niciodată ușoară. Pentru unii dintre noi este chiar foarte grea. Familia, locul unde ar trebui să te simți acasă, protejat, iubit, este, câteodată, chiar motivul pentru care apar cei fără adăpost. Problemele care apar, la nivelul celulei familiei, cauzează rupturi ireparabile. De aici și până la a dormi în stradă e doar un pas. Un pas pe care mulți sunt forțați să îl facă. Bolile psihice și dependențele de substanțe psihotrope vin să completeze lista cauzelor care lasă oamenii fără acoperiș deasupra capului.
„Din păcate, pentru 59 % dintre persoanele care se află pe stradă, principala cauză de a ajunge în stradă, sunt problemele din mediul familial. Contrar a ceea ce putem crede, aceste persoane nu sunt singure. Ele se află în situația asta din cauza unor probleme care există în sânul familiilor.
Pe locul 2 la cauzele ajungerii pe stradă sunt, din păcate, bolile psihice. Sistemul românesc de psihiatrie nu este suficient de bine pus la punct, încât să poată să adreseze aceste probleme în sistem ambulatoriu. Laboratoarele de sănătate mintală nu funcționează, practic ele sunt mai mult pe hârtie.
Pe locul 3 sunt dependențele, așa cum am spus, de substanțe psihotrope, fie că vorbim de alcool sau de alte tipuri de substanțe.” a spus Cosmina Simiean.
Întoarcerea către familie, către principiile respectului reciproc, către importanța cultivării unui model de într-ajutorare în sânul familiei, ar putea determina scăderea numărului celor care se trezesc singuri și fără adăpost.
Oameni ai străzii din cadrul comunităților rome sunt foarte puțini. Cultul familiei, în mijlocul acestei etnii, este foarte dezvoltat. „Lucrul ăsta este explicat prin modelul cultural al comunităților rome” ne-a mai spus Cosmina Simiean, director DGASMB.
„O să vă dau un singur exemplu, sunt foarte puține persoane de etnie romă care se află pe stradă, surprinzător. Lucrul ăsta este explicat prin modelul cultural al comunităților rome. În comunitățile de romi nu o să vedeți persoane izgonite, oricât de prost ar locui, mulți laolaltă, părinți, copii, mătuși, ăsta este modelul cultural și este un model corect din punct de vedere al grijii față de propria familie.
Și ceea ce avem de făcut în următoarea perioadă, prin toate mijloacele de care dispunem, că vorbim de TikTok, de social media sau de mass-media, este să încercăm să insuflăm familiilor grija aceasta pentru membrii familiei proprii.”
Nu toți oamenii fără adăpost sunt dornici să se lase ajutați și conduși către centrele rezidențiale care le-ar putea oferi ajutor. Mirajul spațiului propriu îi face să refuze orice soluție care i-ar îndepărta de locul lor. Un loc cât o casă, cât o comunitate mică, un loc care le conferă un anumit tip de stabilitate. Și pentru care, uneori, își pierd viața.
Direcția Generală pentru Asistență Sociala a Municipiului București face un apel către comunitatea noastră. Îi putem ajuta dacă sunăm la numărul scurt 0219524, atunci când vedem un om al străzii. Așa îi putem ajuta să îl localizeze, să îi ofere ajutor imediat și să poată fi monitorizat, pentru a preîntâmpina o tragedie.
„În literatura de specialitate se numește „fascinația străzii”, o întâlnim la o anumită categorie de persoane care locuiesc pe stradă și este strâns legată de nevoia individului de a avea un spațiu al său, în care marginile regulilor să fie mai puțin clare. Practic, este vorba despre un anumit tip de libertate pe care persoana respectivă crede că îl obține, dacă locuiește pe stradă. Cu riscul vieții, pentru anumite persoane pare-se că acest risc merita asumat și că libertatea pe care ți-o dă traiul pe stradă face să merite aceste privațiuni și poate, uneori, când este foarte frig, pierderea vieții.
Având în vedere că suntem În Comunitate și că avem nevoie de ajutor în comunitate, să rezolvăm toate problemele astea pe rând, o să fac un apel la bucureșteni ca atunci când văd o persoană care este pe stradă, să ne sune la numărul de telefon 0219524, este un număr scurt, pentru a ne sesiza prezența oamenilor străzii.
0219524 este un număr de telefon la care răspund în permanență colegii mei de la urgențe sociale.”
Și tot În Comunitate, Cosmina Simiean, director DGASMB, a mai făcut un apel către cetățenii comunității, către noi. Pentru copiii noștri. Pentru protecția lor. Pentru viitorul lor.
„Pe pagina Guvernului României există o nouă inițiativă, 119, un telefon adresat problemelor copiilor. Puteți printa de pe pagina Guvernului României afișe pe care să le lipiți în scara blocului, în comunitatea noastră, în care îndemnăm lumea să sune atunci când văd un copil în pericol. Copiii de azi sunt adulții de mâine, sunt membrii comunității noastre de mâine. E important să îi protejăm. 119 – numărul de telefon dedicat problemelor specifice pe care le au copiii. Împărtășiți acest mesaj și haideți să facem din București o comunitate.”
DGASMB se ocupă și de cetățenii ucraineni care se refugiază în orașul nostru. Și se ocupă bine. De la adăpost, haine, mâncare, rechizite, jucării și produse necesare traiului zilnic până la consiliere psihologică sau juridică. Cu empatie și cu dorința clară de a le aduce un mic zâmbet pe chip. E mult? E puțin? E binevenit și asta îi ajută să meargă mai departe.
„Ce putem face noi, în comunitatea noastră, este să avem înțelegere pentru familiile respective când le întâlnim în parc, pe stradă sau la supermarket, nu trebuie să le dăm nimic. Femeile astea nu cerșesc, trebuie pur și simplu din ochi, din zâmbet, dintr-un limbaj nonverbal să înțeleagă că sunt binevenite aici, că înțelegem cumva prin ce trec. Și poate un bună ziua și un zâmbet s-ar putea să facă mult pentru femeile astea care nu au niciun orizont de așteptare.”
