Ce fel de iarnă vor avea românii? Până acum, temperaturile au oscilat între valorile reci ale unei toamne târzii și cele ale unei primăveri însorite. Am aflat prognoza meteo a următoarei perioade, de la Meda Andrei, meteorolog ANM, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.
„Deocamdată vine primăvara, din nou, pentru că temperaturile vor fi tot mai ridicate, iar miercuri și joi, în partea de sud a țării, vor fi chiar și peste 20 °. Nu este exclus să înregistrăm prin Lunca Dunării 21-22 °. Prin urmare, destul de cald, chiar și cu mai mult de 15 ° față de ceea ce ar trebui să avem. În perioada asta maximele ar trebui să fie cuprinse cam între -3 și 2°, 3 °, cu 1°, 2 ° la București, iari noi vom avea temperaturi frecvent peste 13-14 ° și revin cu cele 20° și peste 20 ° în partea de sud a țării. Chiar și nopțile sunt calde, cu temperaturi mai mari decât ar trebui să fie ziua, minime de 6 ,7 ,8 °, în București minime de 5-9 °. Așadar temperaturi mult, mult mai mari, mai de martie-aprilie, nu de ianuarie.” ne-a spus meteorologul Meda Andrei.
Ne așteaptă un final de săptămână cu temperaturi ceva mai reci, dar sudul țării se va mai bucura, încă, de temperaturi blânde, aflate între 6 și 12°. Ninsorile își vor face apariția „în special la altitudini mari, la peste 1700 m” ne-a mai spus, Meda Andrei, de la ANM.
„Un pic, un pic se mai echilibrează atmosfera, la sfârșitul săptămânii. Joi se răcește prin vest ,nord și centru. Vineri, sâmbătă, duminică, se resimte scăderea de temperatură și în restul teritoriului dar, chiar și așa, temperaturile vor rămâne aici, în extremitatea de sud-est, adică în Bărăgan, Dobrogea, spre 10, 11 12 °, Bucureștiul 6, 7, 8 °. Da, mult mai puțin față de cele 19-20 anunțate, dar față de 1-2° cât ar trebui să fie, tot cald, tot plăcut termic este, ceea ce nu prea favorizează, din păcate, deocamdată, ninsoarea în zonele joase de relief, ea va apărea la munte, în special la altitudini mari, la peste 1700 m, se va reîmprospăta stratul de zăpadă, între 1700 și 1000 m o să fie mai amestecat, o lapoviță, un fulg de zăpadă. Așadar tot mai spre ploaie, iar jos, doar ploaie și la sfârșit de săptămână, atunci când spuneam că un pic se mai răcește, ar putea să apară ninsori și prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nu doar la munte, ci și pe la câmpie.”
O masă de aer rece se îndreaptă spre România, dinspre Europa Centrală. Asta ar putea însemna ca ploile din această perioadă să se transforme în lapoviță și ninsoare în zonele de munte și în jumătatea vestică a teritoriului. Pentru zona de sud-est, norii, ploile slabe, trecătoare și un soare mai mult absent creionează caracteristicile următoarei perioade. Cu precizarea că întâlnirea dintre o masă de aer cald cu o masă de aer rece, înzestrează ploile cu un caracter de adverse și pot fi însoțite de descărcări electrice.
Pentru țara noastră, estimările pe termen lung indică temperaturi mai mari decât normalul perioadei. Dar, deși târzie, rămâne posibilitatea instalării iernii. „E posibil să avem, prin februarie – martie, episoade scurte de iarnă, la un moment dat, ele pot deveni mai severe, să spunem, dar să nu țină foarte mult.”, ne-a mai spus meteorologul Meda Andrei.
„Nu este exclus să avem episoade de iarnă. Să nu uităm că în 2017 a nins în jurul datei de 20 aprilie, în Moldova fusese stratul de zăpadă mai mare decât fusese în tot sezonul. Se pare că, încet, încet, s-a decalat, un pic, iarna. Cam după 15- 20 ianuarie, se pot înmulți fenomenele de iarnă.
Cu cât e ziua mai lungă, cu atât sunt șanse mai mari să crească mai mult valorile de temperatură, nopțile sunt mai scurte, prin urmare, temperaturile nu vor scădea foarte mult și atunci, și dacă este să ningă, de obicei stratul de zăpadă nu ține mult, se topește foarte repede, iar zăpada este foarte apoasă. Cel puțin acesta a fost scenariul ultimilor ani și nu este exclus, ca și acest an să se încadreze cam în aceeași poveste. Așadar, e posibil să avem, prin februarie – martie, episoade scurte de iarnă, la un moment dat, ele pot deveni mai severe, să spunem, dar să nu țină foarte mult. Rămâne de văzut deocamdată, estimările pe termen lung par a fi tot cu temperaturi peste cele normale.”
Am grăbit și continuăm să grăbim viitorul. Încălzirea globală s-ar fi petrecut oricum, dar noi i-am accelerat ritmul. Prognozele pe termen lung și foarte lung ne indică fenomene extreme, veri mult mai calde, cu umiditate crescută.
„Sunt tot felul de indici cu ajutorul cărora se încearcă estimări pe termen mai lung. Dar, cu cât ne îndepărtăm de momentul în care realizăm prognoza, cu atât șansele de realizare sunt mai mici și, în plus, cu cât ne îndepărtăm, detaliile sunt tot mai puține și în general poți să faci niște medii, niște estimări. Climatologii ne spun că, în viitor și în viitorul apropiat, temperatura medie globală va crește, va continua să crească, iar în condițiile în care temperatura medie globală va crește, înseamnă că avem mai multă energie în sistemul pământ-atmosferă. Având mai multă energie, mai multă căldură, se evaporă și mai multă apă. Prin urmare, senzația de cald va fi mai mare. Vor veni veri pe care le vom resimți mult mai calde, din cauza umidității din atmosferă. În plus, energia asta trebuie să se elibereze într-un fel și se va elibera prin fenomene extreme, mai frecvente, cum ar fi, de exemplu, dezvoltarea norilor pe verticală, foarte mult, care determină grindină, grindină de mari dimensiuni. Intensificările de vânt asociate acestor nori, cu extindere mare pe verticală, sunt mai intense.”, a precizat Meda Andrei, de la ANM.
Cantități mari de apă pentru vestul țării și vânt puternic pentru întreg teritoriul, aceasta este imaginea climei pentru următoarele zile. Și un apel la atenție sporită, pentru cei care se gândesc să urce la altitudini mai mari, făcut de meteorologul Meda Andrei:
„În zilele următoare, în Marea Mediterană, se generează zone de presiune scăzută, zone ciclonice care se îndreaptă către țara noastră, circulația va fi preponderent dinspre sud-vest și va aduce către România o masă de aer cald și umed. Așadar, Banatul, Oltenia o să aibă mai multe ploi, cantități mai mari de apă. De altfel, cam toată jumătatea de vest a țării o să fie cu astfel de manifestări, cu multe precipitații, cu cantități mai mari, mai ferită fiind de data aceasta, partea de sud-est.
În zilele următoare, în toată țara o să bată vântul. Cei de la munte sunt obișnuiți, dar acolo chiar estimăm vânt destul de intens, peste 100 km/h, viscol, vorbesc la altitudini de peste 1700 m. Prin urmare, cine se gândește să meargă în perioada asta la munte, mai bine evită zona, vorbesc de altitudini mari. O să fie vânt și în restul țării, o să fie vânt și în București.
Fac apel acum, în special pentru zona de munte, pentru că în zilele următoare o să fie mai intens vântul și trebuie să avem grijă să nu ne aventurăm în zonele necontrolate, neamenajate.”
