Talentul românesc este recunoscut peste hotare. Azi, România va recunoaște meritele și contribuția adusă de cercetătorii noștri, în dezvoltarea viitorului țării și al lumii, printr-o gală ce își dorește să capete tradiție : Gala Cercetării Românești, aflată la prima sa ediție. Cu această ocazie, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va oferi premii atât pentru cercetătorii individuali cât și pentru cei care lucrează în echipe, tineri sau experimentați. Pentru fiecare categorie în parte, juriul va selecta trei finaliști și un mare câștigător, care va fi anunțat cu prilejul Galei. Invitatul Ioanei Brușten #ÎnComunitate, Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării , ne-a vorbit azi despre importanța cercetării, despre necesitatea recunoașterii valorii resursei umane și despre Gala Cercetării Românești.
„Este prima ediție. Este începutul. Prima ediție a Galei Cercetării. An de an, de aici înainte, vom premia rezultatele cercetătorilor. La această primă ediție acordăm 4 premii mari, 4 premii importante, două pentru categoria de cercetători cu experiență și două pentru categoria de cercetători tineri, care au o vârstă sub 40 de ani sau mai puțin de 10 ani de la obținerea primului doctorat. Am avut foarte multe aplicații. 529. Și vorbim de cercetători de excepție, toate aplicațiile sunt bune. Toate aplicațiile au fost de calitate, dar dintre acestea s-au remarcat un număr de 8 în finala de la cercetători seniori, atât la individual, cât și la echipe și un număr de 5 la cercetătorii tineri, atât pe partea de individual, cât și pe partea de echipe. Fiecare dintre acești finaliști va primi o diplomă de excelență, pentru că sunt oameni cu realizări remarcabile. Unul, însă, va primi trofeul, deci va fi acea aplicație care iese în evidență în fața celorlalte.”
Deși vitală pentru progresul țării, pentru creșterea economiei, cercetarea nu și-a primit, până acum, invitația la bal. Finanțarea acestui domeniu a fost mereu amânată, iar efectul a fost resimțit în orice domeniu al economiei țării noastre. Acest lucru s-a schimbat și urmează un trend ascendent, „pentru că vom vedea niște rezultate de excepție obținute de cercetătorii români, atât cei care activează la instituțiile de învățământ și de cercetare din România cât și cei din diaspora.”, ne-a spus , Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
„Cercetarea și inovarea reprezintă motorul pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Atunci când vrei să ai performanță în economie, trebuie să investești în cercetare, iar actualul guvern a înțeles lucrul ăsta și semnalul cel mai important a fost majorarea substanțială a bugetului cercetării cu un procent de 70% față de execuția din anul anterior. An de an, de aici înainte, vom urmări să avem această creștere graduală de buget, să investim în cercetare, să investim în inovare, iar evenimentul din această seară ne arată cât se poate de clar că avem și de ce să investim, pentru că vom vedea niște rezultate de excepție obținute de cercetătorii români, atât cei care activează la instituțiile de învățământ și de cercetare din România cât și cercetători din diaspora.”
Competiția a fost una a excelenței în domeniul cercetării. Și, nu, nu sunt vorbe goale. Dovada ne este dată de indicele Hirsch, cel care indică performanțele cercetătorului și impactul avut de acestea în domeniul respectiv. Cercetarea românească se află în top.
„Am avut foarte mulți cercetători are au aplicat, cu indici Hirsch de 3 cifre, peste 100. Indicele Hirsch este un indicator care, cel puțin în zona științelor exacte, evidențiază performanța academică sau impactul rezultatelor, deoarece cuantifică numărul de citări și calitatea citărilor. Să ai un indice Hirsch chiar și de două cifre, de exemplu, la matematică, eu sunt un matematician, un indice chiar și peste 15 înseamnă că ești foarte bun, gândiți-vă că noi am avut aplicanți cu indici Hirsch și peste 100.”, a mai adăugat , Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării își propune să stimuleze tinerii să opteze pentru o carieră în domeniul cercetării. Un proiect ambițios, dacă ținem seama de fluxul de inteligență care a luat drumul străinătății, dar nu imposibil. Investițiile în domeniu, în resursa umană, prin stimulare financiară, în infrastructura cercetării și în condițiile de muncă par a fi o prioritate, pentru cei aflați la conducerea ministerului.
„Anul acesta ne dorim să reluăm competițiile, să lansăm cât mai multe competiții. Bugetul ne permite și asta poate fi sigur o foarte bună motivație pentru tineri, în special pentru tineri, ca să aleagă o carieră în cercetare, pentru că atunci când câștigi un proiect de cercetare, venitul crește substanțial.
Dincolo de problema salarizării și condițiile de muncă trebuie să fie mai bune, să ne uităm și la infrastructură. Sigur că trebuie să investim în resursa umană, dar pe lângă pe lângă asta trebuie să avem și echipamente, și condiții, și o infrastructură de cercetare similară statelor dezvoltate din vestul Europei.”, a precizat , Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Și noi vă vrem, rămâneți în țară! Așa s-ar putea interpreta ceea ce se întâmplă în acest moment în domeniul cercetării. Prin organizarea unor serii de competiții, prin care se acordă fonduri pentru proiecte de cercetare, se dorește păstrarea în țară a resurselor umane cu calificare deosebită. „E foarte important, pentru că ne pleacă tinerii din țară, pentru că nu au acces la fonduri și, odată ce lansăm competițiile, cei foarte buni vor primi aceste proiecte de cercetare și vor avea o majorare de venituri.”, a mai adăugat Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
„Odată cu adoptarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, am deschis calea lansării de competiții. Vor fi o serie de competiții, care continuă vechile competiții din pn III, deci practic sunt o prelungire firească, în special cele din zona resurselor umane. Pentru că, am spus, aceste competiții trebuie splitate înspre resursă umană, dar și în zona instituțională, cât și în zona de parteneriat public-privat. Și vom avea așa: competiții pentru resursa umană, mă refer la burse doctorale, postdoctorale, proiecte de tinere echipe de cercetare prin care urmărim păstrarea în țară a resurselor umane înalt specializate. E foarte important, pentru că ne pleacă tinerii din țară, pentru că nu au acces la fonduri și, odată ce lansăm competițiile, cei foarte buni vor primi aceste proiecte de cercetare și vor avea o majorare de venituri.
Pe lângă aceste proiecte pe resurse umane avem și proiecte prin care vom stimula performanțele instituționale. Adică nu mai dăm bani, așa, și nu știm ce se întâmplă cu ei.
Și avem o foarte largă paletă de programe pe zona cercetării aplicative și aș începe aici cu programul parteneriate pentru agenda strategică. Programul „Provocări” este un program mai mare, care este splitat în mai multe subprograme, care prezintă aceea cercetare în domenii bine definite, fără a limita maniera de abordare, dar prin care se urmărește obținerea unor rezultate concrete în domenii de mare interes, precum sănătatea, energie, climă.”
Cercetare aplicată, transferul acestor cercetări în economie și cercetarea interdisciplinară sunt câteva dintre dezideratele Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Și pentru a stimula interesul, se vor oferi și câteva premii speciale, primele chiar în această seară, în cadrul Galei Cercetării Românești.
„Deci, în noul Plan de Cercetare, Dezvoltare și Inovare punem un foarte mare accent pe zona de cercetare aplicată, pentru că ne dorim ca rezultatele obținute în activitatea de cercetare să se regăsească transferate în economie. De asta, și astăzi, vom acorda pe lângă cele 4 mari premii de care v-am spus și niște premii speciale ale ministerului, pentru transferul în economie, pentru cercetarea interdisciplinară.
Vom investi foarte mult și în parteneriate internaționale, pentru că cercetarea nu ține cont de granițe, nu se desfășoară cercetarea doar în România și rezultatele rămân acolo. E foarte important să avem niște parteneriate solide la nivel internațional. Finanțăm din nou domeniile strategice pentru că avem rezultate.”, a adăugat Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Planurile nu se opresc aici. Există atât strategii de păstrare a cercetătorilor în țară, cât și de atragere a cercetătorilor români din diaspora și a celor străini, pentru a veni cu programe de cercetare în România. Iar stimulentele financiare nu sunt de neglijat.
„Prin politicile pe care le implementăm sperăm să reușim să păstrăm în țară resursa umană de excepție. Prin investiția 8 din Componenta 9 a Planului Național de Redresare și Reziliență, care vorbește despre atragerea din străinătate a resursei umane înalt specializate, ne referim inclusiv la românii noștri din diaspora, se vor finanța 120 de proiecte de cercetare, de câte 1.400.000 EUR fiecare. E o sumă generoasă și va fi și o rată de succes suficient de mare, aproape de 50 %. Deci, noi, prin această investiție, vom atrage resursă umană, fie că vorbim de cercetători străini, dar repet, și cercetători români din diaspora cu rezultate deosebite. Vor veni și vor activa în România, în centrele universitare din România.”, a mai precizat Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Mai multe detalii cu privire la Planul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare vezi aici.
