Astăzi, la Primăria Capitalei, a avut loc o întâlnire între ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și prefectul Municipiului București, Toni Greblă, pe tema planurilor de urbanism zonal (PUZ) zone protejate.
În urma întâlnirii, ministrul Cseke Attila a anunțat că toate divergențele dintre Primăria Capitalei și Instituția Prefectului Municipiului București, pe tema celor 97 de PUZ-uri zone protejate, s-au rezolvat și că Bucureștiul nu este în pericol de a rămâne fără documentații de urbanism care să protejeze aceste zone.
„Putem să afirmăm că Bucureștiul nu este în pericol de a nu avea un PUZ Zone Protejate.
PUZ-ul zone protejate – cele 88 de PUZ-uri zone protejate, sunt în perfectă legalitate. Și s-au adus toate dovezile, în sensul în care documentele deținute de Primăria Municipiului București sunt cele care au fost adoptate în Consiliul General al Municipiului București, la sfârșitul lui decembrie 2000, atunci când aceste PUZ-uri au fost aprobate”, a declarat Cseke Attila, după întâlnirea cu Nicușor Dan și Toni Greblă.
Prefectul Toni Greblă a declara, la rândul său, că așteaptă ca, mâine, Primăria Capitalei să îi comunice documentele solicitate, certificate ca fiind cele originale, adoptate de către Consiliul General al Municipiului București, în decembrie 2000. Cei care mai au dubii în legătură cu aceste documentații de urbanism vor avea, în continuare, deschisă calea apelului la justiție, a mai spus Greblă.
„Eu aștept, mâine, documentul de la Primărie care să confirme că ceea ce am cerut eu, ceea ce a apărut în spațiul public, există în instituția Primăriei Capitalei. Că ele sunt conforme cu ceea ce s-a adoptat, în anul 2000. Că semnatarii documentului pe care îl aștept mâine certifică și își asumă că acelea sunt documente originale. Și, cu asta, cred că s-a încheiat. Urmând ca cine are dubii cu privire la ceea ce o să se comunice, mâine, Primăria să uzeze de căile prevăzute de lege”, a declarat Toni Greblă.
Arhitectul și urbanistul Alexandru Pânișoară, de la Asociația pentru Dreptul Urbanismului (ADU), susține că PUZ-urile zone protejate nu ar fi fost automat suspendate, dacă ar fi fost atacate în contencios de către prefectul Capitalei.
Zonele protejate și monumentele istorice s-ar afla, chiar și în cazul suspendării PUZ-urilor zone protejate, sub protecția altor acte normative, printre care Planul de Urbanism General (PUG), pe care chiar primarul general Nicușor Dan îl califică drept un document foarte serios și bun în protejarea patrimoniului, mai spune Pânișoară.
În plus, aceste documentații de urbanism, adoptate cu 22 de ani în urmă, nu mai sunt în concordanță cu realitatea și nici nu și-au dovedit eficiența, de-a lungul anilor, în protejarea monumentelor istorice, susține arhitectul și urbanistul Alexandru Pânișioară.
„Suspendarea e puțin probabilă. Nu cred că vreo instanță ar admite o asemenea cerere, pentru că ea trebuie solicitată expres de prefect. Dar, chiar și în contextul ăsta, dacă, prin absurd, ele ar fi suspendate, toată zona reglementată de aceste PUZ-uri nu devine pradă unor dezvoltatori, rechini imobiliari, așa cum se presupune, ele fiind, în continuare, protejate prin aproape cinci acte normative în vigoare. Care permit, în continuare, ca aceste imobile, ansambluri, spații verzi și așa mai departe să rămână conservate, astfel cum se face acum, prin aceste PUZ-uri.
Dar, din perspectiva eficienței acestor PUZ-uri, doar dacă ne vom uita la toate zonele reglementate, vom vedea că ele nu au fost niciodată respectate, nici în trecut, nici acum.
Întrucât o să vedem aparate de aer condiționat pe fațade, deși sunt interzise, firide cu contoare de gaz pe garduri, deși sunt interzise, mashuri și panouri publicitare pe clădiri monument istoric, cel mai bun și cunoscut caz fiind Ciclop.
Deci, toate acestea, deși interzise și prin lege și prin aceste PUZ-uri, există. Existența lor (… a PUZ-urilor de zone protejate n.r.) este prea puțin relevantă, astăzi, în 2023, la 22 de ani de la aprobare, ele nu mai reflectă nici realitatea juridică, în teren, nici tehnică, nici economică, nici socială”, a declarat pentru București FM reprezentantul ADU, Alexandru Pânișoară.
