Ziua Națională a Lecturii se află la cea de-a doua aniversare. Cuvântul este creatorul de imagini al minții noastre, iar cărțile sunt cele care creează lumi noi în imaginarul nostru.
Invitata lui Răzvan Ursuleanu #ÎnComunitate, scriitoarea Doina Ruști, ne-a introdus în lumea ei cu povești și proiecte ce au menirea de a face lumea mai frumoasă. Zogru, Fantoma din moara, Lizoanca la 11 ani, Manuscrisul fanariot sunt câteva dintre cărție Doinei Ruști, scriitoarea binecunoscută și deopotrivă îndrăgită de cei care iubesc lumea cărților. De Ziua Națională a Lecturii, Doina Ruști ne-a vorbit de despre noua sa carte, Depravatul din Gorgani, și putem spune că dorința de a o citi a crescut cu fiecare detaliu oferit.
„Este un volum care continuă, într-un fel, ciudățeniile amoroase din „Bucureștiul Fanariot”, se numește, destul de clar, fără ambiguități, „Depravatul din Gorgani ” și este alcătuit din 52 de povestiri pe tema asta, totul învârtindu-se în jurul unui bărbat frumos, pe care se bat femeile, unde trebuie să ajungi cu intervenții mari, cu plată, și intriga întregului volum se învârte în jurul faptului că Eleni, o femeie care își dorește să petreacă o noapte cu depravatul, plătește un galben ca să ajungă acolo. Dar în seara aia se întâmplă lucruri care vor declanșa toate celelalte 52 de povestiri. Cartea este o carte veselă, o carte despre istoria moravurilor depravării, în special, și despre regulile dezmățului.”, ne-a spus scriitoarea Doina Ruști.
Personajul principal al cărții Depravatul din Gorgani ne este cumva cunoscut. El există dincolo de linia de echilibru, în fiecare exagerare de care dăm dovadă. Așa cum ne-a mărturisit scriitoarea Doina Ruști, el este „acel omuleț din fiecare dintre noi”.
„Sensul primar e ăsta, îl desemnează pe cel care trece dincolo de reguli, tocmai de asta aici sunt niște reguli ale dezmățului. Cel care exagerează, care trăiește excesiv, care nu știe să se oprească. Cel care își dorește maxim, adică acel omuleț din fiecare dintre noi pe care îl ținem în frâu și pe care nu vrem niciodată să îl prezentăm public.”
Cărțile dau naștere unor lumi noi în imaginarul nostru, iar acest lucru dezvoltă, în fiecare dintre noi, dorința de a explora necunoscutul. Odată ajunși într-un spațiu nou, apare necesitatea familiarului, a ceea ce ne face să ne simțim confortabil. Doina Ruști ne-a deschis puțin ușa către lumile ei interioare și ne-a mărturisit ce perioadă ar alege pentru călătoriile ei.
„Mi-aș alege să plec în viitor, că trecutul îl știu. Mi-ar plăcea, bineînțeles, să intru într-o zonă pe care n-am trăit-o, dar pe de altă parte, să scriu despre fanarioți, despre trecut, despre o lume care nu mai există astăzi, dar pe care o iubesc foarte mult. Este foarte confortabil.”
Cuvântul înseamnă emoție. Emoția autentică este ceea ce ne face pe toți să empatizăm cu lumea din jur. În lumea cărților este la fel. Suntem atrași de sentimentul autentic care ne ajută să ne identificăm cu povestea, cu personajele cărții. „Trebuie să rămâi la emoția inițială”, a precizat scriitoarea Doina Ruști.
„Trebuie să rămâi la emoția inițială, și când îi auzi pe unii scriitori că spun că ei n-au schimbat nicio literă, că e textul scris la prima mână, la asta se referă, la faptul că s-au aflat într-o emoție care este unică și pe care ei o simt ca fiind a acelei cărți, chiar dacă au făcut după aia modificări. Se referă la această stare de spirit care păstrează într-un fel contactul dintre scriitor și operă.”
În zilele noastre, puțini sunt cei care cred în întoarcerea binelui primit. În acel ajutor care îți poate influența destinul. Doina Ruști promovează scriitorii tineri. O face frumos, cu dorința de a-i cunoaște, de a le cunoaște personalitățile, de a le da o șansă reală pentru a crește. Există, însă, o condiție esențială, un bilet de acces către spațiul literaturii, iar acesta este caracterul.
„Ceea ce fac acum ține de modul meu de a fi, de a intra în alteritate, de a face foarte repede legături cu oamenii din jurul meu, și colecția asta de proză contemporană de la Editura Litera am făcut-o pentru că voiam să am în jurul meu tineri, să intru în conversație cu lumea tânără care se aseamănă cu mine. E o colecție de scriitor, nu e un loc de muncă pentru mine, este un loc stimulativ în care eu scriu vorbind cu alții și mai ales cu oamenii tineri.
Bineînțeles că eu cred că literatura de calitate are în spate un caracter. Un om care va duce mai departe ceea ce primește, tocmai de asta încerc să mă distanțez acolo unde văd că lipsește caracterul sau unde văd că sunt doar oportuniști. Aș vrea ca cercul din jurul meu să aducă, deopotrivă, literatură și demnitate socială, dacă vrei. Cred că literatura are rol în societate și asta mi se pare esențial.”
Află aici despre cum cititul îți poate lărgi orizontul în lumea reală și despre impactul cuvântului scris asupra imaginației.
