De-a lungul procesului evolutiv care ne-a transformat în ființele inteligente de astăzi, oamenii au pierdut o mare parte a părului corporal. Rămășițe de la ce era odată se mai văd astăzi, pe alocuri, dar mai ales pe cap.
Oamenii de știință spun că ar fi o trăsătură evolutivă. Au tot încercat să o explice de mai bine de 150 de ani, de când au convenit că Terra nu are chiar 6.000 de ani.
Ei au plecat de la una dintre ipotezele cele mai larg folosite, anume că podoaba noastră capilară a rămas neatinsă pentru că ne-ar fi ajutat pe noi să ne protejăm de căldura solară. Implicit, pierderea părului corporal și păstrarea celui de pe cap au venit la pachet cu mersul biped.
Pentru a verifica această ipoteză, mai mulți specialiști americani și englezi au testat diferite tipuri de peruci pe un manechin, pentru a observa cum resping acestea căldura.
A reieșit că perucile cu păr creț sunt cele mai eficiente din acest punct de vedere. De aici și această trăsătură care este o raritate printre speciile sălbatice. Părul cârlionțat permite scalpului să „respire” mai bine, în timp ce îl protejează de soare. Asta se traduce prin abilitatea de a face mai mult efort înainte de a avea nevoie de o pauză de răcorire cu puțină apă sau umbră.
Pe măsură ce oamenii s-ar fi îndepărtat de zonele tropicale, părul lor și-a pierdut din ondulații, dar tot a rămas acolo, pentru că încă era nevoie de el. Studiul a fost publicat, integral, în revista ,,BioRxiv”.
