Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Se împlinește un an de la invazia rusă în Ucraina, un an în care războiul propriu-zis a fost însoțit permanent de un război informațional. Astăzi, la Break the fake, facem retrospectiva materialelor pe care le-am realizat pe acest subiect până acum.
Imediat după izbucnirea războiului, am discutat despre caracteristicile războiului hibrid, care combină războiul convențional și războiul cibernetic cu alte metode de influență, cum ar fi dezinformarea, diplomația, și interferențele în procesul electoral.
La începutul conflictului, miturile și narațiunile înșelătoare care au circulat în spațiul public, atât cel din țările direct implicate, cât și în UE și în statele membre NATO au vizat, în principal, justificarea operațiunilor militare. Acestea au fost justificate, în mod fals, ca rezultat al unui pretins comportament agresiv persistent al Ucrainei „naziste” și al aliaților săi din Occident.
De asemenea, am explicat că, în condiții de supraabundență informațională, dezinformarea sau erorile neintenționate se strecoară mult mai ușor.
Rețelele sociale te pot împinge activ către dezinformare prin sistemul lor de recomandări, care ar trebui să îți afișeze conținut relevant pentru interesele tale.
Un experiment realizat de către NewsGuard, o organizație a jurnaliștilor dedicați combaterii dezinformării, a arătat că este nevoie de doar 45 de minute de activitate pe TikTok pentru ca un utilizator nou să fie expus unei cantități notabile de fake news despre războiul din Ucraina.
În plus, am atras atenția asupra faptului că mesajele pro-Kremlin nu vin întotdeauna de la mass media și liderii de opinie ruși. Conform dezvăluirilor jurnalistice, media chineză de stat cumpără spațiu de publicitate pe Facebook, Twitter și TikTok, pe care îl încarcă cu dezinformare pro-rusă și utilizează tehnici de amplificare a mesajelor de propagandă, cum ar fi rețelele de conturi false. În zonele critice, cum ar fi Europa Centrală și de Est putem identifica adevărate rețele de pagini social media, site-uri și conturi care distribuie sau susțin narațiuni pro-Kremlin.
Deoarece rețelele sociale sunt, de cele mai multe ori tratate și ca mijloc de divertisment, propaganda prin râs a fost integrată în sfera acțiunilor de dezinformare online. Memele au devenit un instrument de comunicare strategică și trebuie tratate cu precauție. De aceea, a apărut noțiunea de război memetic: un subtip de război informațional și psihologic bazat pe propagarea memelor care conțin mesaje de propagandă sau dezinformare.
Pentru a sumariza, trebuie să menționez că un număr limitat de narațiuni înșelătoare sunt folosite în încercarea de a legitimiza poziția Rusiei în conflict. Acestea sunt formulate strategic pentru a „servi” viziuni prefabricate despre lume și pentru a le face ușor de înțeles (și, în esență, ușor de adoptat) de către public. Iată câteva dintre ele: opoziția elită-popor (sau teza elitei malefice), teza decăderii morale a Occidentului, anihilarea suveranității naționale a Ucrainei, care este controlată din umbră de grupuri de interese/alte puteri, colapsul iminent al UE/ SUA/ NATO și propaganda prin ridiculizare.
Atât pentru azi, rămâi cu sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
