Un raport al Băncii Mondiale estimează că 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la cutremur în București. Cutremurele din Turcia au atras atenția românilor asupra siguranței clădirilor în care locuiesc. Răzvan Munteanu, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), invitatul lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate, ne-a vorbit despre necesitatea consolidării clădirilor care prezintă risc seismic ridicat.
În prezent, normele de construcție și proiectare s-au schimbat față de cele folosite înainte de cutremurul din 1977. Evoluția în sfera cercetării, a studiului materialelor, a dezvoltării de noi tehnici sunt elementele care au ridicat standardele în construcția de clădiri. Ce s-a schimbat și cât sunt de sigure noile construcții ne-a spus Răzvan Munteanu, director AMCCRS.
„După evenimentul din 77, s-au schimbat codurile de proiectare și ceea ce s-a construit după 77 a fost supus unui proces continuu de îmbunătățire a codurilor de proiectare, ultimul Cod fiind aprobat chiar în anul 2000. De aceea, de la perioadă la perioadă putem spune că tot ceea ce s-a construit, dacă au fost respectate reglementările din proiect, reglementările tehnice ar trebui să fie subordonate acestor coduri de proiectare și sigur comparativ cu ceea ce s-a întâmplat înainte de 77, când cunoașterea tehnică era totuși limitată, ar trebui să fie la o calitate mult ridicată.
Sunt multe instituții și responsabili care sunt implicați în procesul de autorizare, de verificare și de control în teren în viața unei clădiri nou construite. Fiecare meserie are propria responsabilitate, pornind de la verificatorul tehnic de proiecte sau mă rog, întâi de la elaboratorul de proiecte, apoi verificatorul tehnic. Sigur, în implementare vorbim de un responsabil tehnic cu execuția, de un control al calității, de un diriginte de șantier. Fiecare are o responsabilitate foarte clar definită și reglementată de lege. Dacă respectăm fișa postului nu ar trebui să avem o problemă.”
Analiza unei clădiri cu posibil risc seismic începe cu o evaluare vizuală rapidă. Aceasta este făcută de experți care acordă un scor fiecărei clădiri inspectate. „La final, după ce avem toate evaluările vizuale făcute la nivelul orașului, se stabilesc niște priorități de intervenție.”, a mai spus Răzvan Munteanu, director AMCCRS.
„Actualul cadru legal, care a fost schimbat anul trecut ca un jalon al PNRR – ului, vine și stabilește niște pași foarte clari, pe care trebuie să îi parcurgă o clădire. O primă etapă pe care o propune legiuitorului, este aceea de a avea o evaluare vizuală rapidă. Această metodologie, aprobată de lege, reprezintă de un instrument prin care acordăm scoruri tuturor clădirile vulnerabile, la nivelul orașului nostru. Fiecare imobil, pe baza acestei metodologii, primește un scor. La final, după ce avem toate evaluările vizuale făcute la nivelul orașului, se stabilesc niște priorități de intervenție. Aceste priorități vor fi stabilite de către experții Ministerului Dezvoltării, și apoi ministerul acordă și partea de finanțare pentru aceste imobile, urmând ca primăria Municipiului București și primăriile de sector să poată implementa efectiv programele de consolidare.”
Pentru ca o clădire să poată intra în procesul de consolidare era nevoie de aprobarea tuturor locatarilor. Legea va suferi schimbări, astfel încât să se poată interveni cu acordul unui procent mai mic de semnături. Există fonduri alocate prin PNRR și programe care vin în sprijinul cetățenilor. Cutremurele din Turcia au ridicat nivelul de conștientizarea a pericolului ceea ce a dus către o înțelegere a faptului că este extrem de importantă demararea consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat.
„Dreptul asupra proprietății este un drept constituțional, iar reglementările vechi presupuneau, cel puțin dacă ne raportăm la Ordonanța 20, cea care a reglementat până acum un an și jumătate domeniul consolidării, o majoritate simplă inițial, și până la final, adică momentul în care ajungeam în execuție, trebuia să avem acordul tuturor coproprietarilor. Acum, odată cu aprobarea legii 212, este o modificare chiar zilele acestea în lucru prin care se propune ca acest procent de 100% să fie înlocuit cu o majoritate simplă, 50 % + 1, vom putea să deblocăm aceste neajunsuri la nivelul asociațiilor de proprietari.”, a precizat Răzvan Munteanu, director AMCCRS, care a mai adăugat:
„Anul acesta, pe 3 ianuarie, a fost inițiat Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, program care are o primă etapă de 500 de milioane de lei, bani alocați. Vorbim de, niște decizii importante luate înainte de cutremurul din Turcia. Însă cutremurul din Turcia vine și conștientizează în zona publicului larg nevoia de a intra în consolidare, vine și ne aduce practic în față faptul că aceste cutremure există.”
Intrarea unei clădiri în procesul de consolidare necesită o perioadă lungă de timp. Obținerea avizelor, a semnăturilor și perioada de execuție a consolidării face ca întreg procesul să dureze foarte mult. Pentru a implementa proiectul la nivelul unui oraș face necesară găsirea de soluții care să vină în sprijinul cetățenilor. Despre toate acestea ne-a vorbit Răzvan Munteanu, director AMCCRS :
„Un imobil trece prin două mari etape, în procesul de consolidare. Prima etapă înseamnă pregătirea proiectului și durează până la 1 an și jumătate tot acest proces de obținere a avizelor autorizațiilor și așa mai departe, și apoi trece și printr-un proces de execuție, care durează, la rândul lui, undeva între 18 și 24 de luni. Și Programul Național de Redresare și Reziliență este gândit pentru 4 ani de zile. Dacă ne uităm pe linia timpului, este extrem de greu de implementat și de scalat consolidarea la nivelul orașului și la nivel național.
(…)Cu siguranță vor fi rezultate mult mai bune față de ultimii 30 de ani, însă, repet, este mult prea puțin pentru nevoile reale ale orașului. De aceea consider că trebuie găsite și instrumente complementare prin care asociațiile de proprietari, proprietarii clădirilor vulnerabile să poată avea acces la programe de finanțare prin intermediul unor credite, astfel încât să vină și să scalăm cât mai mult, să dezvoltăm cât mai mult programele de consolidare. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării, împreună cu primăria Municipiului București și primăriile de sector au la îndemână toate cele necesare pentru a introduce cât mai multe clădiri în programele de consolidare.”
Află aici ce presupune evaluarea vizuală rapidă, care sunt prioritățile de intervenție și ce alte sfaturi ne-a mai oferit Răzvan Munteanu, director AMCCRS.
