Mai multi consilieri locali ai Primariei Sectorului 1 au acuzat faptul ca Centrul de Aport Voluntar pentru obiecte voluminoase (CAV), înființat în decembrie anul trecut printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pe terenul de 11 hectare al fostului poligon SRI, ar constitui primul pas către o nouă groapă de gunoi și către construirea unui incinerator de deșeuri în Sectorul 1 din Bucuresti!
Ei mai spun că investițiile Primăriei Capitalei (PMB) în aceste sens au demarat deja.
Astfel, PMB a solicitat, iar Primăria Sectorului 1 a eliberat autorizația de construire pentru împrejmuirea și iluminarea terenului, plus montarea de camere de supraveghere.
„Ținea strict de Sectorul 1 să acorde sau nu această autorizație – pentru că e terenul la noi, pentru împrejmuire, iluminare, pregătirea terenului pentru investițiile viitoare.
Sigur, în hotărârea de Consiliu (… General al Municipiului București n.r.), se pomenește de acel CAV – Centrul de Aport Voluntar obiecte voluminoase, care, bineînțeles, o să-mi spuneți că nu este o groapă de gunoi.
Ba da, este. Pentru că, în momentul în care cetățenii vor aduce, voluntar sau cu transportatorii, obiectele, din demolări, din desființări de locuințe vechi și alte alea, la un moment dat, va trebui să facem ceva cu acele deșeuri.
Și acesta este primul pas ca, pe lângă acest CAV, să se mai înființeze, ulterior, probabil, o stație de concasare, sortare.
Și, ca să vezi ce, de la toate astea rezultă un rest – un reziduu de sortare, un reziduu de concasare, care trebuie eliminat. Asta e!
O să-l ducem în altă parte? Nu! Facem și partea de depozitare.
Și, eventual, dacă sunt și materiale care permit incinerarea, o să facem și partea de incinerare„, a declarat, în plenul Consiliului Local al Sectorului 1, consilierul PSD Cristian Tudose.
Apare insa o problema si mai mare, aceea a impactului unui astfel de demers asupra sanatatii locuitorilor din nordul Capitalei!
Potrivit consilierului local liberal Adrian Oianu, poluarea de la vechea groapă de gunoi ar genera o creștere a incidenței bolilor aparatului respirator la copiii din Sectorul 1.
Aceste probleme ar putea fi agravate de amenajarea unei noi gropi de gunoi, susține Oianu.
„Vin copii bolnavi, cu probleme respiratorii, tocmai din cauza gropii de gunoi.
Și, atunci, ce face doamna Clotilde Armand? Cu ce se ocupă doamna primar? Vrea mai multă activitate la Spitalul „Grigore Alexandrescu”?
Copiii, în următorii 5-10 ani, din Sectorul 1, să sufere și să se accentueze bolile, de la asm până la tot felul de boli respiratorii?
Adică, se va face o nouă groapă de gunoi, în Sectorul 1, pe 11 hectare, pe care doamna primar deja a aprobat și domnul Păiuși a dat autorizație de construcție.
Acesta este adevărul, de fapt„, a concluzionat Oianu.
Pe de alta parte, Oliver Leon Păiuși, viceprimarul USR din Banu Manta, spune ca nu există autorizație de construire și nu va fi o nouă groapă de gunoi!
„Nu există o autorizație de construire pentru împrejmuirea și iluminarea terenului fostului poligon SRI, ci doar un certificat de urbanism. Și nici nu se va amenaja o nouă groapă de gunoi, în Sectorul 1„.
Viceprimarul Sectorului 1 a continuat sa ii linisteasca pe cetateni:
„Deci, domnule Oianu, nu vorbim despre o autorizație de construire. Și ni s-a confirmat că nu este vorba despre gropi (… de gunoi n.r.) și de alte povești de genul ăsta.
Avem, deja, o situație foarte complicată cu hidrogenul sulfurat emanat din acea zonă.
Ne preocupă foarte mult acest subiect.
Sper că vom găsi soluții. Nu știu dacă în scurt timp, dar încercăm să găsim soluții la tot ceea ce se întâmplă acolo, din punctul ăsta de vedere, al gazului„, a susținut Păiuși.
Și astfel apare intrebarea: există totuși autorizația pentru terenul fostului poligon SRI?
Chiar viceprimarul Oliver Leon Păiuși ar fi semnat autorizația de construcție care va permite PMB împrejmuirea și iluminarea terenului fostului poligon SRI, a susținut, însă, consilierul local Cristian Tudose.
„Astfel încât, în momentul în care a venit noua administrație USR, a semnat, cu semnătura dumneavoastră, autorizația de construire pentru exact operațiunile pe care le-a menționat colegul Oianu, respectiv împrejmuirea terenului, curățarea terenului, punerea de camere de luat vederi și asigurarea de pază.
Toate aceste operațiuni sunt făcute de PMB, ca deținător al terenului, cu costuri.
Fără autorizația de la dumneavoastră, nu le putea face„, a argumentat Tudose.
În fața argumentelor, viceprimarul Oliver Leon Păiuși a admis in cadrul sedintei de astazi că ar exista autorizația de construire, dar nu ar fi nimic rău în împrejmuirea terenului fostului poligon SRI.
„Deci, terenurile trebuiesc împrejmuite. Terenurile trebuiesc protejate și trebuiesc salubrizate!
Ce este rău într-o autorizație care, din punctul meu de vedere toate terenurile trebuiesc împrejmuite…
Este autorizație. Bun, avem autorizație, cum spuneți dumneavoastră, pentru împrejmuire, da, instalare camere. Dacă ar fi această autorizație, ce este rău în ea„, a declarat Păiuși.
În acest context trebuie amintit faptul că însăși edilul Clotilde Armand a promis inca din 2020, în plenul Consiliului Local din Banu Manta, că nu va exista o nouă groapă de gunoi și incinerator de deșeuri, în Sectorul 1.
„Nu va putea fi înființat, în Sectorul 1, un proiect, gestionat de acest ADI (pentru managementul deșeurilor n.r.) fără acordul meu.
Și nu va fi niciun proiect de depozitare, în Sectorul 1, în mandatul meu, legat de acest ADI sau legat de o instituție publică.
Avem o problemă de depozitare, în București. Această problemă trebuie rezolvată, la nivel de București, de fapt la nivel de București – Ilfov. Dar soluția nu va fi în Sectorul 1„, declara Armand, în fața Consiliului Local din Banu Manta.
Care este povestea celor 11 hectare de teren despre care se discuta?
Ei bine, pe terenul in cauza ar fi trebuit să se înființeze poligonul SRI iar acum pe acesta Primăria Capitalei vrea să înființeze Centrul de Aport Voluntar al deșeurilor voluminoase si are o istorie lungă și zbuciumată care începe încă din anul 2001.
Cu 22 de ani în urmă, SRI făcea, cu acordul Guvernului Năstase, un schimb de terenuri cu o firmă privată.
Astfel, în decembrie 2001, Executivul condus de către Adrian Năstase a adoptat o Hotărâre de Guvern prin care aproba un schimb de terenuri între SRI și o firmă privată, TFM SA.
Potrivit HG-ului din 2001, TFM SA a dat la schimb SRI chiar terenul de peste 11 hectare mărginit de Depozitul Municipal Ecologic de Deșeuri (CMID) de la Chiajna pe care Serviciul Român de Informații avea să îl cedeze, 15 ani mai târziu, Primăriei Capitalei.
SRI le dădea, în 2001, la schimb unui mare retailer, prin TFM SA, un teren de 2,63 hectare situat pe șoseaua Pantelimon, in sectorul 3, învecinat la nord și la vest, la acea dată, de terenuri și construcții aparținând fostei fabrici de betoane Granitul SA, demolată între timp pentru a face loc unui mare hipermarket.
În 2016, SRI ceda Primăriei Capitalei terenul de 11 hectare aflat în vecinătatea groapii de gunoi de la Chiajna, teren pe care, în 2001 voia să își amenajeze un poligon.
Inițiativa transferului către Primăria Capitalei a acestui teren a aparținut chiar Serviciului Roman de Informatii, care a adresat oficial această propunere autorităților locale din București, în august, anul 2016.
De fapt, discuții pe această temă între cele două instituții se purtau încă de pe vremea când Sorin Oprescu era primar general al Capitalei.
„Propunerea Serviciului Român de Informații a fost determinată de lipsa perspectivelor de utilizare, pe termen mediu și lung, în scopul pentru care terenul a intrat în patrimoniul instituției, precum și de necesitatea realizării unei bune administrări și punerii în valoare a bunurilor proprietate publică, respectiv gestionării în condiții de eficiență și eficacitate a patrimoniului public„, se arată în nota de fundamentare a HG-ului de transfer către Primăria Municipiului București a terenului SRI.
SRI intenționa în 2001 să-și amenajeze un poligon pentru trageri de antrenament pe terenul respectiv, însă ulterior a ajuns la concluzia că zona nu este potrivită pentru un astfel de obiectiv.
„În fapt, din discuțiile purtate anterior, a rezultat că SRI a cumpărat suprafața în cauză cu intenția de a amenaja pe această suprafață un poligon de antrenament (…); traficul intens către groapa ecologică Iridex (aflată în vecinătate), accesul restrâns cu armament și faptul că se găsește pe un culoar de zbor ar face neutilizabil ca zonă de antrenament acest teren„, se arată într-o notă a directorului executiv al Direcției Patrimoniu din Primăria Capitalei, Mariana Perșunaru, adresată primarului general Gabriela Firea și datată 12 august 2016.
Primăria Capitalei a preluat gratuit de la Serviciul Român de Informații (SRI) terenul în suprafață de peste 11 hectare situat în Sectorul 1, pe Șoseaua Chitila, lângă groapa de gunoi de la Rudeni.
Scopul declarat al cedării terenului de către SRI și al preluării acestuia de către Primăria Municipiului București era, încă din 2016, acela de a-l utiliza pentru proiecte legate de managementul integrat al deșeurilor din București, inclusiv pentru construirea unei centrale termoelectrice în cogenerare care să utilizeze drept combustibil deșeurile municipale. Adică, mai pe șleau, pentru construirea unui incinerator de deșeuri.
Încă din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, în 2019, Primăria Capitalei condusă, pe atunci, de către Gabriela Firea, a demarat demersurile pentru investiția vizată, solicitând Primăriei Sectorului 1 un certificat de urbanism.
Abia spre finalul mandatului lui Tudorache, Primăria Sectorului 1 a eliberat certificatul de urbanism.
Dar, prin PUZ Sector 1, Primăria Sectorului 1 încerca să treacă cele 11 hectare din zonă „G”, gospodărie comunală, în zonă verde.
În decembrie anul trecut, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru deșeuri – în care se regăsesc cele șase primării de sector și PMB, a demarat, potrivit unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București etapele premergătoare ale investiției într-o nouă facilitate de management al deșeurilor, numită Centrul de Aport Voluntar (CAV) și destinată deșeurilor voluminoase, precum cele din construcții.
Ce este de fapt un Centru de Colectare cu aport Voluntar (CAV)?
Conform Ghidurilor de finanțare aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Managementul Deșeurilor, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre.
Totodată, sunt prevăzute 15 CAV-uri destinate marilor aglomerări urbane definite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj – Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu- Mureș, Buzău.
Conform www.ecoteca.ro, centrele de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată
=> a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale
=> a fluxurilor speciale de deșeuri
=> a deșeurilor voluminoase
=> a deșeurilor textile
=> a deșeurilor din lemn
=> a deșeurilor mobilier
=> a deșeurilor din anvelope
=> a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, baterii uzate
=> a deșeurilor periculoase
=> a deșeurilor de cadavre animale
=> a deșeurilor de grădină
=> a deșeurilor din construcții și demolări.
Material realizat de catre Mircea Apostolescu si Vicentiu Andrei.
