Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bold Glamour, noul filtru de înfrumusețare folosit intensiv de utilizatorii TikTok, a fost descărcat deja de peste 16 milioane de ori în doar o lună de la lansare. Filtrul, care utilizează inteligența artificială pentru a schimba trăsăturile faciale într-un mod hiperrealist, a creat rumoare printre tiktokeri, pentru că transformă dramatic chipul, dar, în același timp, este greu de depistat, spre deosebire de generațiile mai vechi de filtre.
Bold Glamour îți apropie chipul de trăsăturile considerate ideale în prezent: conturează pomeții și maxilarul, evidențiază vârful nasului, pomeții, ridică sprâncenele, iluminează pleoapele și oferă un efect de gene false. Este greu să îi reziști.
Experții spun că Bold Glamour se folosește de puterea inteligenței artificiale pentru a transforma chipuri. Ceea ce îl face incredibil de convingător este faptul că nu se mișcă (nu dispare) de pe fața utilizatorului când acesta își schimbă poziția, ceea ce îi conferă un avantaj în ceea ce privește capacitatea de a influența oamenii expuși la aceste proceduri instantanee de a crea chipul perfect.
Problema apare atunci când devenim atât de obișnuiți cu figura noastră înfrumusețată, încât nu ne mai place ceea ce vedem în oglindă. Medicii esteticieni vorbesc chiar despre apariția unor noi tipuri de pacienți- cei care cer ca figura lor să fie modificată asemenea filtrului preferat. Tendința de a solicita proceduri cosmetice inspirate de fotografii editate reflectă obsesii nerealiste pentru corectarea defectelor subiective.
Utilizatorii rețelelor sociale își construiesc în mod activ imaginea online și se bazează pe interacțiunea cu prietenii sau urmăritorii virtuali pentru consolidarea statutului, credibilității și popularității lor. Studiile de până acum arată că rețelele sociale nu sunt doar un loc pentru interacțiune socială pozitivă, ci și un mediu propice pentru pentru autoexprimare exacerbată, narcisistă, cu efecte asupra stimei de sine.
Impactul rețelelor sociale asupra stimei de sine este ambivalent. Persoanele care petrec mult timp pe aceste rețele tind să dezvăluie lucruri în exces despre sine (de exemplu, să încarce multe selfie-uri) și să se compare în mod dur și negativ cu ceilalți, în special dacă au deja o stimă de sine scăzută. Într-o notă pozitivă, utilizatorii își pot consolida stima de sine prin excluderea din profilul online a elementelor care îi prezintă într-o lumină negativă.
Literatura de specialitate sugerează că obiceiul de a distribui fotografii personale pe rețelele sociale, și utilizarea filtrelor de înfrumusețare sunt manifestarea internalizării dezadaptative a unei imagini corporale nerealiste și a standardelor estetice de neatins.
Până la următorul selfie, rămâi cu sursa sigură de informații, București FM!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
