Este autismul cauză sau efect al altor tulburări? Asociația pentru Sănătate Mintală a Copilului, alături de Asociația Împreună cu Zâmbet și Special Kids-Copii Speciali organizează la București, în data de sâmbătă, 18 martie, la Sala Dalles, o nouă conferință despre autism. Am aflat #InComunitate detalii despre ce își propune această conferință de la Marius Zamfir,psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară – președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului.
„Instrumentele folosite acolo (n.r. – în psihologia judiciară)le putem folosi inclusiv în a identifica potențialele cauze ale autismului și, de fapt, noi asta vom dovedi în conferința aceasta, deci chiar va fi o schimbare de paradigmă, pentru că deocamdată nu s-au descoperit cauzele autismului, sunt mai multe supoziții plecând de la tulburări genetice, Intoxicații cu metale grele, alergii, intoleranțe, probleme ale aparatului digestiv, dar nici o cercetare nu a concluzionat clar – asta este cauza autismului -, pentru că nu există o singură cauză a autismului. În această conferință vom înțelege cu adevărat ce este autismul și vom vedea că, de fapt, din punctul nostru de vedere, bazându-ne pe o cazuistică clinică foarte mare, autismul este doar un efect al altor cauze și că e foarte important să găsim acele cauze, să le identificăm și să încercăm vindecarea sau tratarea respectivelor cauze tocmai pentru ca procesul terapeutic să aibă o eficiență maximizată.”, a spus Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară.
Un teritoriu cu particularități nedescoperite până acum, autismul nu beneficiază, încă, de instrumente ori de tratamente medicale care să-l identifice sau să-l vindece. Tratarea simptomelor nu vindecă și cauza. „În principiu, sunt mult mai multe cauze, ceea ce denumim autism este doar o sumă de comportamente.”, a precizat Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară.
„În momentul acesta, medicina nu a putut să ne spună foarte multe despre autism, de pildă, nu avem niciun instrument medical de diagnosticare a autismului. Nu avem niciun tratament medical de vindecare a autismului. Singurele tratamente sunt doar de a trata niște simptome de deficit de atenție, hiperactivitate și de a lucra specific doar pe acele simptome, fără a lucra pe cauze. În principiu, sunt mult mai multe cauze, ceea ce denumim autism este doar o sumă de comportamente. Putem înțelege prin ritmul de recuperare a copilului ce a fost afectat, cum a fost afectat. Prin anumite instrumente psihologice noi putem scana creierul, fără a-l scana propriu-zis, aplicând anumite tehnici sau niște exerciții ne dăm seama dacă zona respectivă din creier funcționează normal sau nu.”
În ultima vreme, auzim tot mai des vorbindu-se de autism, iar diagnosticele cu acest nume sunt tot mai des întâlnite. Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară, este de părere că diagnosticarea cu autism, ca diagnostic principal, este unul greșit.
„Cred că era mai corect termenul vechi de tulburare pervazivă de dezvoltare, se folosea acest termen în care intra inclusiv autismul. Din punctul meu de vedere, diagnosticul de autism pus ca diagnostic principal este un diagnostic greșit, pentru că, de fapt, tulburarea de spectru autist, acele elemente prin care noi diagnosticăm acele comportamente pe care copilul le prezintă sunt un efect al altor cauze. Copilul are un dezechilibru pe sistemul dopaminergic sau pe sistemul neuro-sinaptic cauzat de n factori și, de fapt, ceea ce numim noi autism este un efect al altor cauze.”
În ultima vreme, medicii au început să recomande evitarea utilizării pe termen îndelungat a ecranelor, fie ele de calculator, telefon, tablete ori de televizor. Dincolo de efectele asupra sănătății ochilor, ori asupra coloanei vertebrale, există și cele care pot afecta psihicul. De la lipsa de motivare socială până la blocarea dezvoltării copilului. „Este un fenomen pe care l-am denumit autism virtual, deci copiii care au stat, vorbim de bebeluși care au stat, în perioada 0- 2 ani, peste patru-cinci ore pe zi în fața ecranelor, pot declanșa această formă de autism.”, a precizat Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară.
„Asta nu înseamnă că orice copil care a stat în fața unui ecran va declanșa autism virtual, și nici că orice copil care are simptomele unui copil cu autism, chiar dacă a stat la ecrane, nu înseamnă că are forma din aceasta de autism virtual cauzată de ecran. Dar ecranele pot, într-adevăr, bloca dezvoltarea copilului. Este un diagnostic diferențial, din punct de vedere psihologic, acest diagnostic de autism virtual, nu există ca diagnostic medical și nici nu ne-am dorit vreodată să existe fenomenul ăsta. De fapt, am încercat să facem o campanie în care să informăm prin care să informăm părinții nu e bine să lași copilul în fața ecranelor
Interacțiunea socială generează în noi motivația de a face lucruri, de a comunica, de a intra în competiție, de a ne dezvolta. Ce se întâmplă, însă, în cazul în care suntem privați de aceste mecanisme psihosociale?
„Noi primim hormonii plăcerii din interacțiunea socială, suntem dependenți de aceste mecanisme dopaminergice. (…)Mare parte din motivațiile pe care le avem zilnic sunt de natură socială. Ori copilul mic, la care nu se dezvoltă aceste mecanisme psihosociale, nu va fi un copil funcțional, pentru că toate mecanismele învățării, toate motoarele învățării se bazează pe mecanismele psihosociale. Primul mecanism psihosocial este atenția psihosocială, ca să poți să imiți pe cineva, trebuie să te uiți la el, dar nu-i de ajuns să te uiți la el. Trebuie să ai o motivație. Deci al doilea este motivația și al treilea este voința.” , a răspuns Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară.
„(…)de cele mai multe ori, în România, majoritatea copiilor se recuperează”, ne-a spus invitatul nostru, iar asta plasează România în topul țărilor în care se lucrează intens pentru a face posibil acest lucru. În același timp, se caută și soluții pentru identificarea posibilelor cauze care generează autismul.
„Eu vă spun din cazuistica clinică și lucrez de peste 17 ani în domeniul recuperării copiilor cu autism, din 2017, am anual între 30 și 80 de copii în urmărire longitudinală. Evaluări inițiale, întocmirea planului personalizat de intervenție și recuperarea copilului respectiv și de cele mai multe ori, în România, majoritatea copiilor se recuperează, față de majoritatea țărilor din vest, unde se amână foarte mult diagnosticul și dacă s-a pus se consideră că autismul nu se poate recupera și oferă terapii de foarte bună calitate, dar de îngrijire, nu de recuperare.
Stăm bine în România. Eu vă spun că majoritatea centrelor din țară, și îmi asum lucrul acesta, recuperează copii cu autism. Noi știm că mare parte din acești copii se recuperează și vrem să schimbăm, nu neapărat terapiile. Am vrea să îmbinăm cât mai bine terapiile cu protocoale medicale care să trateze cauzele sau măcar să încerce să identifice potențialele cauze, pentru că știm că se pot trata.”
Aflați aici mai multe detalii despre tulburările de spectru autist.
