Ziua internațională a fericirii! Ce este fericirea? Arată fericirea la fel pentru noi toți? Este fericirea un concept subiectiv? Sunt românii fericiți? Am primit răspunsuri de la Bogdan Voicu, sociolog- cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV), invitatul Ioanei Brușten #InComunitate.
„Fericirea este o chestie nouă, să zic așa, pentru că, de fapt, această zi internațională a fericirii și raportul mondial al fericirii sunt invenții relativ recente. Cred că sunt 12-14 ani, am vorbit la un moment dat cu unul dintre inițiatori, mi-a și spus că nu despre fericire era vorba inițial. Despre satisfacția cu viața, despre cât de bine se simt oamenii, dar pentru că numele de fericire este un concept mai sexy, este cel care a fost utilizat și de atunci vorbim de happiness, de fericire care, de fapt, acoperă starea de bine a indivizilor, cât de bine se simt oamenii cu ei înșiși?”, a spus Bogdan Voicu, sociolog.
Oamenii s-au aflat mereu în căutarea fericirii. Pe scara evoluției, fericirea a îmbrăcat sensuri diferite. Dacă împlinirea nevoilor primare era suficientă pentru omul de odinioară, pentru omul modern fericirea a căpătat valențe noi.
„Fericirea a avut sensuri diferite de-a lungul istoriei. Inițial erai fericit dacă aveai unde să stai, dacă nu te ploua, aveai ce să mănânci și nu te mânca leul, tigrul, ursul sau ce animal era pe acolo. Acum lucrurile sunt mai sofisticate, suntem fericiți dacă ne simțim bine, nu doar dacă avem chestii materiale, iar pe măsură ce nevoile de bază au fost îndeplinite, am început să ne interesăm de dezvoltarea personală, auto-exprimare, ce facem cu timpul liber, lucruri de genul acesta.”, a precizat Bogdan Voicu, sociolog.
Fiecare dintre noi are lucruri pe care le preferă, dincolo de lucrurile de bază care ne asigură existența. Și totuși, măsurarea fericirii nu cuprinde varietatea acestor diferențe. Pentru a măsura fericirea la nivel macro se folosește o singură întrebare. Sociologul Bogdan Voicu ne-a spus care este această întebare:
„Fiecare are o scală diferită a preferințelor, iar pe măsură ce nevoile de bază satisfăcute, aceste preferințe individuale devin diferite și atunci va fi mai greu să măsori fericirea pentru toată lumea, deși felul în care o facem acum e destul de comprehensiv, pentru că, de fapt, punem o singură întrebare în chestionare: „ești fericit?”. Ținând cont de cum te-ai simțit în ultimele zile, poți să spui că te simți mai fericit, mai puțin fericit, te rugăm să-ți dai o notă de la 0-10.”
Starea de fericire depinde de noi, este ceva ce există în noi. Pe măsură ce înțelegem cum să împletim ce avem cu ceea ce facem, vom reuși să creștem în noi sentimentul de fericire. „Fericirea ta vine dinăuntru, nu este ceva generat de ceilalți”, a mai spus Bogdan Voicu, sociolog.
„Fericirea ta vine dinăuntru, nu este ceva generat de ceilalți. Depinde esențial de felul în care reușești să îți armonizezi dorințele, și ceea ce ai sau ceea ce faci în viața de zi cu zi. România a făcut pași enormi în ultimii 30 de ani. Dacă ne uităm la trenduri o să vedem că am crescut mult. Dacă ne uităm pe intervale de încredere suntem în același grup cu Franța, cu Italia, cu Spania. Nu mai suntem la coada Europei.”
Cât de fericiți sunt românii și care sunt cei mai fericiți europeni? Ultimele date ne plasează pe un onorant loc 24, în statistica europeană.
„Raportul 2023( datele sunt centralizate până în 2022) arată că în Top 3 se află Finlanda, Danemarca, Islanda. Apoi avem Israel, Olanda, Suedia, Norvegia, adică practic toată Scandinavia este în top 7. România a ajuns pe locul 24 la egalitate.cu locul de la 19-34, 19 fiind Marea Britanie, pe 21 este Franța, Spaniei este pe 32 și Italia pe 33, adică suntem într-o zonă foarte selectă.”
Fericirea nu ar trebui să rămână un concept de neatins în România și nici să se rezume doar la necesarul pentru supraviețuire. Mai mult, fericirea cetățenilor unui stat ar trebui să devină politică de stat al acelui stat. Europa se află, deja, pe acest drum. România se zbate, încă, între polaritățile generate de supraviețuire și lux. Iar asta ne plasează pe primul loc în topul diferențelor între numărul celor nefericiți și al celor fericiți. „În România, avem o inegalitate a fericirii la fel de mare ca inegalitatea de venit. De regulă, astfel de situații pot să conducă la tensiuni sociale destul de dure, mai ales în momente de restriște.”, a mai adăugat Bogdan Voicu, sociolog.
„Fericirea era de prin anii 60 în prim-planul atenției guvernelor vestice, care descoperiseră că nu e suficient să te lupți cu sărăcia, ci, o țintă importantă a statului e să îi facă pe oameni fericiți. De altfel, la nivelul Comisiei Europene și agreat de întreaga Uniune Europeană este unul din scopurile fundamentale ale Uniunii, să ne facă fericiți. Să avem o calitate a vieții care să ne facă să ne simțim bine, astfel încât, în Europa s-a acordă foarte multă importanță. nu? Dacă ne uităm în raportul pe 2023, el include niște cifre legate de diferențele între cei mai fericiți și cei mai puțin fericiți. Iar diferența în România este și cea mai mare din Europa. În România, avem o inegalitate a fericirii la fel de mare ca inegalitatea de venit. De regulă, astfel de situații pot să conducă la tensiuni sociale destul de dure, mai ales în momente de restriște.
Fericirea ar trebui să devină politică de stat. Este ceea ce ar trebui să facă un stat, de-aia avem stat, ca să ne permită să creăm acel bun comun, care să ne facă să ne atingem scopurile vieții, iar scopul vieții noastre azi este să să fim fericiți.”
Află aici și alte detalii legate de fericire, cum poate fi ea obținută și despre alte statistici care au în vizor conceptul de fericire.
