Piața românească de artă marchează un moment istoric – cea de-a 500-a licitație de artă, desfășurată de Casa de Licitații A10 by Artmark. Astfel, Licitația de Primăvară promite să fie una dintre cele mai importante și spectaculoase evenimente culturale ale anului, aducând în fața publicului rare capodopere de artă, alese opere semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești, dar și colecții istorice.
Evenimentul aniversar se va desfășura sub semnul pasiunii pentru arta românească importantă, fiind un spectacol de artă remarcabil.
Licitația de Primăvară va avea aloc pe 29 martie și cuprinde o selecție excepțională de opere de artă semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești, din diferite perioade și stiluri: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Iosif Iser ori Gheorghe Petrașcu.
Astfel, importantul eveniment aniversar ocazionează apariția unor capodopere semnate de maestrul Nicolae Tonitza, cunoscute și celebrate în expoziții muzeale. Artistul desăvârșit al portretelor de copii Nicolae Tonitza semnează „Fetița cu fundiță roz”, un duios portret, încărcat de inocență și curiozitate, de mari dimensiuni, având un preț de pornire de 60.000 de euro.
Cea mai valoroasă operă, semnată de Nicolae Tonitza, din licitația din 29 martie, este „Lumea Circului”, o serie de trei portrete distincte, a unei familii de artiști de circ, care are un preț de pornire de 90.000 de euro. Seria de lucrări a făcut parte, în perioada interbelică, din colecția marelui pasionat Leon Laserson, unul dintre cei mai semnificativi colecționari ai lui Pallady, Tonitza, Petrașcu și Ciucurencu.
Laserson, originar din Letonia, stabilit în România în 1919, avea să devină în perioada interbelică unul dintre cei mai mari industriași ai domeniului petrolier. Întâi inginer la „Concordia”-Moreni, apoi la societatea petrolieră „Steaua Română”, își deschide din 1938, alături de fratele său, o societate de import de utilaje petroliere – o biografie ce justifică statutul financiar al unuia dintre cei mai înstăriți colecționari ai deceniilor 3 și 4 – colecția sa devenind „poate cea mai pretențioasă ca valoare plastică din tot ce avem în București, azi” – afirma cu admirație în 1945 Corneliu Baba.
După 1945, tripticul a făcut parte succesiv din colecțiile F. Filip, Ilie Mirea și Otilia Schaffer, participând totodată, de-a lungul timpului, la importante expoziții retrospective. Este probabil singurul triptic cunoscut al lui Tonitza – însă poate fi lecturat și drept trei lucrări distincte, înrudite prin tematică. Trei membri ai unei familii – mama, tata și fiica lor, în același timp trei tipologii reprezentative pentru „geniul tristeților luxuriante”, alcătuiesc o lume de artiști ce se lasă privită – simultan cu propria lor privire înăuntru.
Nicolae Grigorescu, Marele Maestru al artei românești, este prezent în Licitația de Primăvară cu trei opere: „Elisabeta Doamna în atelierul său”, „Odihnă” și „Întoarcerea de la câmp”, între care una excepțională, de importanță istorică.
Apariția operei „Elisabeta Doamna în atelierul său” reprezintă un eveniment în recuperarea artei românești din secolul al XIX-lea, după 75 de ani de interdicții ideologice. Opera, având un preț de pornire de doar 40.000 de euro, provine din colecția diplomatului Viorel Tilea, membru al marii familii transilvănene Rațiu, și ministru plenipotențiar al României la Londra între 1938 și 1940, și reprezintă varianta mai mică a operei realizate în cca. 1880 pentru viitoarea Regină Elisabeta a României (înainte cu aproximativ un an ca România să devină Regat). În mod remarcabil, lucrul la această operă apare menționat în corespondența dintre Nicolae Grigorescu și Principesa Elisabeta în anul 1879.
O altă lucrare semnată de Nicolae Grigorescu, cu totul inedită, este pictura „Odihnă” – o reprezentare inocentă a unei pisici care se odihnește. Opera are prețul de pornire de 15.000 de euro și provine din colecția istorică Theodor Burghele, reputat chirurg și academician, iar în anii ’70 președinte al Academiei Române (Dr. Burghele, a cărui statuie este ridicată în curtea spitalului din București care îi poartă numele, a fost totodată, în ultimii ani ai vieții sale, și Ministru al Sănătății, precum și medicul personal al lui Nicolae Ceaușescu).
Ce are inedit această lucrare este subiectul – intră în categoria puținelor configurări în ulei ale unor animale în opera lui Grigorescu (în afara cunoscutelor studii de bouleni), fiind, probabil, singura felină pictată de artist.
Premieră în România – o variantă a sculpturii „Sărutul”, realizată de unul dintre cei mai emblematici reprezentanți ai sculpturii universale, Auguste Rodin, este scoasă la licitație. Considerată o capodoperă a artei moderne, opera „Sărutul” are prețul de pornire de 80.000 de euro și provine din colecția istorică a unui ilustru ofițer român din armata regală.
Crearea uneia dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume a fost inspirată de povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, două personaje ale „Divinei Comedii” de Dante Alighieri, care au fost surprinși de soțul Francescăi sărutându-se, fiind uciși și condamnați să își petreacă eternitatea în infern.
Rodin realizează opera „Sărutul” în 1889, în marmură, pentru Expoziția Universală de la Paris, la comanda Ministerului francez al Culturii, după ce, în prealabil, începând cu 1882, a testat diverse variante și posturi ale temei (inițial drept relief al sculpturii monumentale a Porților Infernului). Ulterior Rodin recalibrează sculptura, devenită celebră, în câteva variante de înălțime, și le toarnă în bronz, cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, în câteva exemplare, unul dintre ele fiind cel prezent în Licitația aniversară de Primăvară 2023.
Majoritatea exemplarelor se păstrează în importante muzee de artă din lume, iar unele dintre cele existente în colecții private s-au adjudecat în ultimii ani în licitații la valori de sute de mii ori chiar milioane de euro. Spre exemplu, recent, în 2018, una dintre cele mai importante case de licitații din Marea Britanie a reușit adjudecarea unui exemplar redus din bronz cu nu mai puțin de 14 milioane de euro (crescând, astfel, valoarea tuturor celorlalte exemplare care există în colecții private).
Lotul aflat în București și scos la licitație este însoțit de un certificat de autenticitate eliberat recent, în 2022, de Comitetul Auguste Rodin, care identifică precis exemplarul și precizează că descoperirea urmează să fie curând inclusă în noua ediție a Catalogului Rezonat Auguste Rodin (Catalogue Critique de l’oeuvre Sculpté d’Auguste Rodin).
O mențiune importantă se cuvine făcută cu privire la puținele colecții private românești în care importante capodopere de cultură europeană au figurat și, din când în când, în pofida sorții vitrege pe care confiscările perioadei comuniste le-au rezervat-o, continuă să figureze, dovedind aceeași reziliență pe care doar cărțile, caracterele și ideile au profesat-o.
O viziune de geniu, denotând multă cultură și rafinament – la epoca achiziționării operei, urmată de anduranța de excepție a colecției, mai întâi în vreme de război, iar apoi la fricțiunile statului comunist, și finalmente o conjunctură de oportunitate pentru ieșirea operei la vânzare în piață, descriu pe scurt cele trei momente esențiale ale unui întreg secol petrecut în colecția familiei ofițerului Nicolae Ionescu, ce a deținut la București sculptura de Rodin.
Colonelul Nicolae Ionescu, ofițer în armata regală, a aparținut unei înstărite familii prahovene, ce deținea vii și sonde de petrol pe Valea Prahovei (Urlați), înrudită cu familiile Macovei (proprietari de vii la Odobești) și Constantin Vișoianu (fost ministru de externe al României în perioada celui de-al doilea război mondial), și a achiziționat probabil sculptura de Rodin în perioada 1906-1910.
De remarcat că în România, bronzuri de Rodin, turnate de acesta în timpul vieții, au figurat rar în colecții, dar întotdeauna în colecții ale unor personalități ale României de început de secol, precum Regina Elisabeta sau omul politic Ioan Kalinderu (cumpărată de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moștenirii Eustațiadis, astăzi în colecția Muzeului Național de Artă).
Cu titlu de corolare ale poveștii acestei expuneri de excepție, ar putea fi, de pildă, raportat la Rodin-ul din colecția Reginei Elisabeta, o lucrare prezentă în licitația din 29 martie, ce provine din colecția principesei Elisabeta, fiica Reginei Maria și viitoare Regină a Greciei: acuarela „Vedută dobrogeană”, realizată de artista Cecilia Cuțescu-Storck, purtând pe verso cifrul Principesei și care a participat la expoziția „Tinerimea artistică” în anul 1916 (preț de pornire 900 de euro).
Precum și, raportat la modelul parizian al școlii noastre de artă, de pildă, o pictură rarisimă semnată de Alexandru Ciucurencu, realizată de acesta în jur de 1930, în prima sa tinerețe creativă, atunci când învăța la Paris cu marele modernist Andre Lhote, reprezentant original al cubismului (preț de pornire 12.000 de euro).
„Sărutul” nu este singura operă de sculptură celebră prezentă în licitația din 29 martie. Alături de opera semnată de maestrul francez Auguste Rodin își face apariția, în cadrul Licitației de Primăvară, și sculptura „Arcaș în repaos”, realizată în bronz de Ion Jalea, având un preț de pornire de 5.000 de euro.
Varianta în piatră, originară, a modelului „Arcașului”, sculptată în 1926, se află în fața Muzeului „Ion Jalea” din Constanța, iar o altă variantă a operei avea să fie cumpărată de statul român și folosită drept port-drapel al principalelor expoziții internaționale de promovare a artei românești, care au avut loc în anii ’30 și ’40 la Paris, Barcelona, Oslo, Zürich sau Amsterdam.
„Licitația de Primăvară. Licitația aniversară nr. 500 (partea I)” va avea loc miercuri, 29 martie, ora 19:00, la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria”, unul dintre cele mai elegante hoteluri din București, proaspăt redenumit și renovat, oferind colecționarilor și iubitorilor de artă prilejului participării fizice la un eveniment public dedicat artei românești – prima oară după anii online ai pandemiei.
Cele 151 de opere semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești – Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Dimitrescu, Camil Ressu, Oscar Han, Horia Bernea sau Constantin Piliuță etc. pot fi vizitate, în regim gratuit, la Palatul Cesianu-Racoviță, din str. C.A. Rosetti nr. 5. Expoziția este deschisă de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00.
