Din acest motiv Curtea Constituțională a României organizează astăzi la Sala „Regele Mihai I al României” a Senatului o Adunare solemnă dedicată aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite din 1923, la care vor participa Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Koen Lenaerts, judecătoarea CJUE Octavia Spineanu-Matei, Președinta Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept de la Veneția, Claire Bazy-Malaurie, Președintele Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF), Mamadou Badio Camara, judecătorii constituționali ai Republicii Moldova, președinți și judecători ai altor curți constituționale europene, înalți reprezentanți ai autorităților publice centrale, precum și reprezentanți ai mediului academic din țară și străinătate.
Printre personalitățile invitate se numără Părintele Patriarh Daniel, Președintele României, Klaus Werner Iohannis, Președinta ad interim a Senatului, Alina Ștefania Gorghiu, Președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, Prim-Ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Alina Corbu.
Evenimentul deschide seria de manifestări organizate în cadrul „Centenarului Constituției României Întregite”, declarat ca atare în luna ianuarie.
Vor fi prezentate exemplarele originale ale Constituției din 1923 și Constituției din 1866, în cadrul unei expoziții tematice de documente și fotografii relevante, organizată în Foaierul Senatului.
Cu același prilej, în colaborare cu Romfilatelia, va fi lansată o emisiune de mărci poștale dedicată „Centenarului Constituției României Întregite”.
În 28 martie 2023 se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite.
Actul marchează un moment unic în istoria constituțională și statală a României, prin care s-a desăvârșit și s-a consolidat, la nivel de Lege fundamentală, proiectul național al românilor de înfăptuire a statului național unitar român.
De ce este importantă Constituția din 1923?
Ei bine, acea constituție a permis unificarea legislativă și administrativă a statului român după Marea Unire de la 1918.
Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția din 1923 a fost scrisă pe baza celei din 1866, păstrând 78 dintre articolele vechi între cele 138 ale versiunii sale finale.
Regele exercita puterea executivă iar printre prerogativele sale se regaseau numirea și revocarea miniștrilor, promulga legile, era comandantul armatei, avea drept de veto, putea bate monedă și putea convoca și dizolva Parlamentul.
Deasemenea tot Constituția din 1923 consacra principiul separării puterilor în stat: legislativă – exercitată de Parlamentul bicameral și Rege; executivă – Regele, prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștiga alegerile parlamentare; judecătorească – Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele de judecată.
Totodată, Constituția din 1923 a consacrat pentru prima oară în istoria României „dreptul de a judeca constituționalitatea legilor și a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituțiunii” (art. 103), conform basilica.ro.
Tot pe 27 martie sărbătorim Unirea Basarabiei cu România, pentru ca pe 27 martie 1918 Sfatul Țării de la Chisinau a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că:
„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”.
Declarația de unire se încheia cu cuvintele: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”.
