Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută am discutat despre câteva tentative de înșelăciune la care poți fi expus pe LinkedIn. Astăzi, îți propun câteva soluții pentru a te proteja de fenomen.
Câteva informații de context din ediția trecută:
Din păcate, actori rău intenționați exploatează breșele de securitate din LinkedIn pentru a crea conturi false, pentru a comite fraude sau chiar pentru a se angaja în acțiuni de spionaj.
O problemă serioasă este cea a ofertelor de muncă false, care presupun, din partea celui care dorește să se angajeze plata unor bani în avans, sub diverse pretexte. O altă situație este cea în care nu ți se cer bani, în schimb ți se solicită date personale confidențiale, care pot apoi să fie folosite pentru furtul de identitate.
Pentru a te proteja de aceste tentative de înșelăciune, trebuie să îți exersezi scepticismul atunci când ești abordat pe LinkedIn.
Cântărește atent situațiile în care, pentru a ți se deschide accesul către o anumită oportunitate profesională, trebuie să dai bani, fie sub forma taxelor poștale, a cardurilor cadou sau chiar prin transfer monetar direct. Nu transmite informații legate de CNP sau contul bancar – acestea se solicită doar la angajare.
Dacă ești abordat în numele unei companii, fă câteva cercetări despre aceasta, pentru a vedea dacă există cu adevărat, sau dacă există reclamații cu privire la activitatea acesteia. Dacă pretinsa companie nu are un site web, sau dacă site-ul pare suspect (nu este realizat profesionist, nu are trecută adresă publică a companiei etc) – tratează aceste lucruri ca pe niște semnale de alarmă.
Verifică adresa de email: recrutorii sau companiile care utilizează servicii gratuite de email, precum Yahoo, Live, Hotmail sau Gmail sunt cel mai probabil neprofesioniști sau escroci. Organizațiile serioase folosesc conturi de e-mail corporative, de tipul: popescu @ companiax . ro.
Alte semne de alarmă sunt legate de procesul de angajare și oferta în sine: pretinsul angajator este dispus să te angajeze fără organizarea unui interviu, pachetul salarial este nerealist de atractiv în raport cu media pieței. De asemenea, ofertele de a câștiga bani mulți lucrând „doar câteva ore” de acasă sunt, frecvent, fraude.
Atenție: unii șarlatani pretind că sunt angajați la companii cu un renume puternic în piață. Contactează direct compania pentru a vedea dacă oferta de muncă este una legitimă.
Nu în ultimul rând, fii sceptic dacă primești oferte de muncă pentru care nu ai aplicat și analizează cu maximă atenție ofertele atractive, dar vagi, de muncă în străinătate.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
