VIDEO: În acest moment, științele sunt Cenușăreasa educației!

Articol de Monica Liche, 3 aprilie 2023, 17:39

Elevii clasei a VIII-a și cei ai clasei a XII-a au trecut în ultimele două săptămâni prin emoțiile examenelor de simulare a celor care îi așteaptă la încheierea anului școlar. Simularea examenului de Evaluare Națională 2023  și simularea  examenului de Bacalaureat 2023  s-au încheiat. Pentru elevii clasei a VIII-a s-au afișat și rezultatele: peste 40% dintre ei au luat note sub 5 la Matematică, iar 25% au primit note sub % la Limba română. Rezultatele pentru simularea  examenului de Bacalaureat 2023 se vor afișa pe 6 aprilie. Am  vorbit despre toate acestea cu Lacrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate

„Mie mi se pare îngrijorătoare proporția copiilor de clasa a VIII-a, care nu au reușit să obțină la matematică notă de trecere. Asta îmi spune mie, că științele sunt, de fapt, o Cenușăreasă, în momentul ăsta, a educației. Nu că limba română sau disciplinele umaniste ar sta mai bine, dar este extrem de îngrijorător. Eu, deși predau engleză și limba română, sunt convinsă de faptul că matematica ar trebui nu doar studiată până în clasa a IX-a, indiferent de profil, ci ar trebui și testată la bacalaureat, pentru că ea formează gândirea logică și te ajută să înțelegi lumea asta, inclusiv atunci când este vorba de discipline socio-umane, sociologie, psihologie. Nu ai cum să înțelegi dacă nu realizezi niște conexiuni logice. Deci, am, pe de o parte, rezultatele astea care sunt destul de îngrijorătoare, iar acum așteptăm rezultatele de la bacalaureat, care nu au fost publicate încă, mă refer la statistici.”, a spus Lacrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.

Notele de 10 nu reflectă, întotdeauna, nivelul cunoștințelor. De cele mai multe ori, aceste note apar ca urmare a simplificării, până la absurd, a subiectelor. În timp ce imaginea de ansamblu este una în culori optimiste, realitatea nu trece dincolo de zona de gri. Cei care pierd sunt copiii. A lua nota maximă pentru niște subiecte foarte ușoare „induce un sentiment de confort pe care mă tem că îl vom plăti foarte scump, în anii care urmează. Deja am început să-l plătim extrem de scump.”, a precizat Lacrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.

„Pe mine mă îngrijorează mult mai puțin notele, pe mine mă îngrijorează mai mult nivelul subiectelor, pentru că a raporta la hectarul educației o producție de 40 %, 20 %,  nu știu cât la sută note între și între, mai ales note de 10, pentru că asta este pasiunea Ministerului, să iasă în fiecare an și să raporteze această producție de note de 10. Este o foarte, foarte mare greșeală, pe fondul simplificării subiectelor, induce un sentiment de confort pe care mă tem că îl vom plăti foarte scump, în anii care urmează. Deja am început să-l plătim extrem de scump.

 12 ani de studiu, la sfârșitul cărora un copil care a studiat română, care a studiat Literatură română, este întrebat care este sensul expresiei „peste tot”? Deci el nu ar trebui de fapt să dea decât un sinonim de genul pretutindeni sau oriunde? Ori, mie nu mi se pare că are sens să studiezi 12 ani,  pentru ca la sfârșitul acestor ani să trebuiască doar să spui asta sau menționează o localitate prin care trece autorul textului suport, iar în textul suport e referire la Bălțătești și Pitești, și tu poți să numești acolo, oricare din aceste două localități. Vrem, totuși, ca acești copii să-și dezvolte gândirea critică.”

Colegiile Centenare vor examene separate de admitere la liceu, iar acest lucru se întâmplă din pricina conului abundenței școlare, din care se tot revarsă note foarte mari, între 9,50 și 10, note care nu arată cu adevărat cât de pregătiți sunt copiii.

„Povestea asta cu notele de 10 este cu dus-întors. Tot acest iureș cu noua lege a educației s-a datorat acestei inflații extraordinare de note de 10 la Evaluarea națională. Un lucru aparent benefic, care reușește totuși să ne explodeze în față și care a dus la această cerință explicită a colegiilor centenare, de organizare a unui examen separat, tocmai pentru că, deși au elevi admiși cu note de 10 sau cu note, să spunem între 9 50, poate 9, 80 și 10, deci într-un interval de 50 sau 20 de sutimi, nu sunt mulțumiți de calitatea acestora și atunci, încă o dată vă întreb, ce sens are să am atât de multe note de 10 care, de fapt, nu reflectă nivelul de cunoștințe al acestor copii?”, a mai spus Lacrămioara Bozieru.

Este nevoie de o reformă în învățământ. Dar, este nevoie de o reformă care să ajute sistemul de învățământ, o reformă valoroasă, bine gândită, și făcută în interesul real al copiilor. Una care să diminueze, ba chiar să elimine analfabetismul funcțional. În plus, ar trebui să fie o reformă la care clasa politică să lucreze împreună și pe care să nu o schimbe, ci să o îmbunătățească. „Minimum 20 de ani cred că este nevoie, pentru că ai nevoie să implementezi un sistem și să-l vezi la sfârșitul unui întreg ciclu educațional.”, a mai adăugat Lacrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.

„Această reformă nu se poate face, sub nici o formă, peste noapte, ea nu se poate face decât dacă, într-adevăr, am reușit cumva să convingem clasa politică să se așeze la masă și să admită faptul că e nevoie de un pact pe decenii. Minimum 20 de ani cred că este nevoie, pentru că ai nevoie să implementezi un sistem și să-l vezi la sfârșitul unui întreg ciclu educațional. Să-l implementeze începând, să spunem, cu anul 2025 și să îl continui minim pe cei 13 ani cât durează un ciclu de studii, în momentul ăsta, pentru un copil. Dacă ar fi într-adevăr o reformă reală, o reformă de substanță, cu rezultate măsurabile. În momentul de față, așa cum este propusă, noua lege nu atinge exact aceste rezultate măsurabile, și cred că principala problemă este aceea a analfabetismului funcțional. Deci, cumva, acești copii trebuie direcționați către lectură, iar lucrul ăsta, o spun psihologii, o spun specialiștii, dacă nu este făcut până la nivelul clasei a 5-a, după aceea, șansele sunt minimale să se recupereze decalajele de literație.”

În zilele noastre, Chat GPT și AI ocupă din ce în ce mai mult teritoriu în viețile noastre. Inteligența artificială poate rezolva rapid multe dintre lucrurile care nouă ne-ar ocupa foarte mult timp, pentru a le duce la bun sfârșit. În acest moment orice eseu poate fi făcut în câteva minute. Întrebată ce crede despre asta, Lăcrămioara Bozieru a răspuns:

„Dacă este să mă întorc la experiența mea literară, eu aș spune că e distopie. Mai curând decât utopie, este distopie, tot ceea ce limitează activitatea creierului și a imaginației, limitează creativitatea și duce în sfera asta a artificialului, mie mi se pare distopic, nu mi se pare progres. Faptul că pot să am o mașină, care să-mi aspire și să-mi facă curățenie în casă, da,  este progres, pentru că asta îmi permite mie să petrec mai mult timp gândind, citind, reflectând, înțelegând un film sau un documentar. Faptul că eu pun o mașină să gândească pentru mine mi se pare deja o reducere a mea ca individ, pentru că, până la urmă, asta face diferența fundamentală între noi și animale. Această capacitate de a gândi, de a proiecta, de a realiza, de a crea, dacă eu o trec mașinii, mie ce-mi mai rămâne?”

 Vezi aici întregul interviu cu Lăcrămioara Bozieru, una dintre cele mai iubite profesoare de Limba și literatura română.