Programul 50/20 de cazare și hrană, pentru refugiații din Ucraina, a însemnat acel stop de echilibru și normalitate, de care aceștia aveau mare nevoie. Zeci de mii de refugiați au beneficiat de această măsură de siguranță, care le-a permis acomodarea în țara noastră. În această perioadă se lucrează intens la identificarea unor măsuri, gândite pe termen mediu și lung, care să faciliteze integrarea acestora în societatea noastră. Pe lângă măsurile de sprijin financiar pentru cazare, se caută soluții pentru angajarea lor și pentru înscrierea copiilor într-o formă de educație. Am aflat detalii despre acest program, de la Maria Mădălina Turza – consilier de Stat – Cancelaria Prim-ministrului la Guvernul României, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.
„Acest conflict absolut nelegitim și imoral, care se desfășoară în Ucraina, se prelungește și vedem cu toții că nu este nicidecum un război foarte scurt, evident că și răspunsul nostru de protecție și de sprijin trebuie să se adapteze realității. Dacă timp de un an și ceva de zile am funcționat în logica aceasta, a răspunsului de urgență și a oferirii întregului sprijin, pentru ca acești oameni să poată trece peste etapa inițială de șoc și de lipsă de opțiuni și de repere la noi în țară, acum, pentru că a trecut mai mult de un an de zile, și cu siguranță va mai fi o perioadă până când ei se vor putea întoarce la acasă, trebuie să ne asigurăm că această protecție continuă, dar ea continuă în felul în care îi ajutăm pe acești oameni să devină independenți, la noi în țară, să se poată autosusține și să se poată dezvolta, să poată câștiga bani, astfel încât la momentul când se vor întoarce în țară, să o poată face cu demnitate.”
Prima etapă, cea de sprijin acordat în regim de urgență, trece într-o nouă zonă, în care se urmărește integrarea acestora într-un ritm cât mai apropiat de realitatea unei vieți normale. Asta presupune ca refugiații ucraineni să își câștige existența prin muncă, iar copiii acestora să înceapă activitățile normale pentru vârsta lor, prin înscrierea lor într-o formă de educație recunoscută la noi în țară
„Acum suntem în etapa în care, după un an și ceva de zile în care guvernul a investit sute de milioane de euro, pentru protecția și siguranța refugiaților din Ucraina, intrăm în faza în care ne continuăm partea de sprijin și suport, astfel încât să le oferim o plasă de siguranță, însă această măsură va fi corelată, evident, cu niște reguli, în sensul în care ei vor trebui să se îndrepte către piața muncii, să-și găsească un loc de muncă. Copiii vor trebui să iasă din case și să meargă la o formă de învățământ recunoscută în România și, evident, cei care nu au un statut legal încă, nu au protecție temporară, să obțină acest statut.”, a precizat Maria Mădălina Turza – consilier de Stat – Cancelaria Prim-ministrului la Guvernul României.
Programul de cazare și hrană este unul esențial pentru refugiați și a ajutat zeci de mii de oameni să își refacă viața în România, oferindu-le protecția de care aveau nevoie. Posibilitatea de a se integra în societatea noastră, este pasul următor. Integrarea refugiaților în România este un proces complex și dificil, care presupune o bună colaborare între statul român și societatea civilă, precum și o abordare multidisciplinară care să vizeze toate aspectele relevante ale integrării. Aceasta nu este doar o problemă umanitară, ci și o oportunitate pentru România de a beneficia de experiența și talentele acestor oameni, care pot contribui semnificativ la dezvoltarea societății noastre.
„Populația de refugiați, de la noi din țară, este o populație diversă și ea cuprinde, în general, oameni de situație medie. Undeva în jur de 18-20.000 de persoane sunt, cum le numim noi, vulnerabile, bătrâni sau foarte bătrâni, persoane cu nevoi medicale complexe, persoane cu diferite probleme și aparținând diferitelor etnii, care vin asociate cu o serie de alte vulnerabilități. Prin urmare, noi trebuie să răspundem acestei diversități, să spunem a refugiaților Ucrainei și să oferim niște măsuri deopotrivă active, dar și de protecția a acestor oameni. Tocmai de aceea este foarte important ca ei să aibă un standard minim de protecție și subzistență și treptat, treptat să înceapă să se încadreze în câmpul muncii. O parte dintre ei deja au făcut-o. Sunt peste 5000 de contracte de muncă ale cetățenilor ucraineni, dar sunt sigură că se poate mai bine și mai mult. Unii dintre ei au diferite tipuri de pregătiri și specializări, care pot se pot face utili la noi în țară și pot câștiga salarii decente. Trebuie să știți, de asemenea, că există și sunt puse la dispoziție, gratuit, sute de tipuri de cursuri de limba română de la cele de un nivel mai înalt până la cele aplicate pe diferite tipuri de specializări, sau pur și simplu româna de bază. Ele sunt disponibile atât la Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, cât și la nivelul ONG-urilor la nivelul agențiilor ONU și a Ministerului Educației.”
În acest moment se lucrează intens la dezvoltarea unui registru digital care să împiedice tentativele de fraudare a banilor meniți să ajute, nu să îmbogățească infractorii. Din momentul în care banii le sunt virați pe card, întreaga responsabilitate a gestionării acestora revine fiecărui beneficiar în parte.
„Împreună cu serviciul de telecomunicații speciale, lucrăm la dezvoltarea unui registru electronic prin care să se evite înregistrările multiple în program. Adică, fiecare persoană, cetățean ucrainean, care va aplica pentru noul program de sprijin pentru cazare, va fi înregistrat cu CNP-ul alocat de Inspectoratul General pentru Imigrări fiecărui ucrainean, astfel încât să nu poate aplica în mai multe locuri și să se poate urmări exact trasabilitatea banilor. Este un lucru de bun simt, pe care îl facem pentru că ne dorim ca acești bani să ajungă acolo unde este mai multă nevoie și nicidecum în buzunarele unor infractori.”, a spus Maria Mădălina Turza – consilier de Stat – Cancelaria Prim-ministrului la Guvernul României, care a mai adăugat:
„Banii aceștia de sprijin, de cazare sau de subzistență pentru refugiați, ajung direct la ei. Va fi exclusiv decizia și responsabilitatea lor ce aleg să facă cu acești bani. Că aleg să-i cheltuie pe cazare, că aleg să îi cheltuie pe mâncare, pe alte nevoi de urgență, este răspunderea lor.”
