În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”, potrivit Rador.
„Deși garantarea unei mass-media libere, independente și pluraliste este vitală pentru democrații reziliente și sănătoase, libertatea presei este în prezent în pericol în majoritatea părților lumii. Jurnaliștii, lucrătorii din mass-media și toți cei care aduc publicului informații independente de calitate, scot la lumină atrocități și încălcări grave ale drepturilor omului și le cer socoteală celor aflați la putere sunt din ce în ce mai mult supuși discreditărilor, amenințărilor și atacurilor, inclusiv prin dezinformare.
Reporteri care relatează din Ucraina atacată, jurnaliști din Belarus și Afganistan, mass-media independentă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, jurnaliști locali din America Centrală, laureați ai Premiului Nobel din Filipine și Rusia și mulți alți lucrători din mass-media din întreaga lume, inclusiv din Europa, continuă să plătească un preț ridicat pentru faptul că își fac meseria.
Jurnalistele sunt în mod special vulnerabile la amenințări și atacuri din ce în ce mai numeroase, atât offline, cât și online. Acestea sunt expuse stigmatizării, discursurilor sexiste de incitare la ură, trollingului, violenței sexuale și bazate pe gen și chiar uciderii. 73% dintre jurnaliste au fost victime ale amenințărilor, abuzurilor și hărțuirii online în cursul activității lor. Niciodată nu au fost atât de multe jurnaliste în închisoare ca în prezent.
În calitate de apărătoare ferventă a dreptului la libertatea de exprimare, UE condamnă toate formele de amenințare și violență împotriva jurnaliștilor și sprijină lucrătorii din mass-media aflați în pericol prin intermediul misiunilor locale și al programelor dedicate, cum ar fi platforma Safejournalists din Balcanii de Vest, proiectul Sprijinirea mass-mediei independente și a libertăților fundamentale din Cambodgia și programul Reziliența mass-mediei din Afganistan.
În paralel, UE acționează la nivelul Uniunii: combătând acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), reglementând serviciile și piețele digitale și propunând un act legislativ privind libertatea mass-mediei.”, se arată în declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene.
„Din cauza concentrării proprietății asupra presei există riscul ca publicațiile să fie folosite pentru promovarea unui program anume, a unei viziuni politice ori a unui interes de afaceri, servind adesea drept instrument al proprietarilor.
În multe state UE, de exemplu în Cehia și Franța, organele de presă sunt extrem de concentrate în mâinile unui grup restrâns de indivizi influenți. În Ungaria situația rămâne neschimbată, cu peisajul mediatic controlat de guvern, fie direct, fie prin intermediul unor oligarhi apropiați puterii.
Acesta este motivul pentru care transparența în privința proprietății asupra presei este esențială. Populația ar trebui să fie în măsură să știe cine deține sursele de știri pe care se bazează ea și ce forțe – politice, economice sau altele – dețin puterea de a selecta și configura știrile pe care ea le consumă.”, potrivit Liberties Media Freedom Report 2023.
