Apărarea de tipul ”deep fake”, folosită de avocați pentru a-și absolvi clienții de răspundere legală
Articol de bucurestifm, 24 mai 2023, 09:30
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Deep fakes – clipuri video sintetice, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, sunt o problemă reală, care poate deveni o amenințare pentru informarea noastră corectă. Oamenii tind să creadă „ceea ce văd cu ochii lor” și de multe ori nu au timp, răbdare sau motivație să analizeze mai atent imaginile. Toți acești factori explică vulnerabilitatea anumitor indivizi în fața acestui fenomen.
Însă a mai apărut o practică ingenioasă: de a folosi eticheta de „deep fake” ca parte a apărării în fața legii. Un caz recent implică o declarație mai veche a lui Elon Musk. În 2016, acesta a participat la o conferință de tehnologie lângă Los Angeles și a făcut o declarație îndrăzneață despre funcția autopilot a Tesla, și anume că aceasta garantează mai multă siguranță pentru pasageri decât un șofer uman.
Înregistrarea video a acestei declarații se află pe YouTube și este folosită ca probă într-un proces intentat companiei de familia unui bărbat ucis într-un accident produs în timp ce automobilul Tesla circula pe autopilot.
În mod surprinzător, echipa de avocați ai apărării a ales ca strategie să nege autenticitatea clipului video cu Elon Musk, etichetându-l ca fiind un deep fake. Judecătorul nu a fost convins de acest argument, și a decis ca CEO-ul Tesla să fie chemat să depună mărturie sub jurământ.
Conform publicației NPR, nu este prima oară când este folosită apărarea „deep fake” într-un proces, citând un alt caz similar. Doi dintre inculpații judecați pentru revolta din 6 ianuarie 2021 care a condus la asedierea Capitoliului, au încercat să susțină că un videoclip care îi arată la Capitoliu ar fi putut fi creat sau manipulat de inteligența artificială, dar au sfârșit prin a fi condamnați.
Pe măsură ce publicul este tot mai conștient de cât de ușor pot fi produse deep fakes, apare și strategia care exploatează scepticismul nou-dobândit: aceea de a eticheta drept deep fakes filmări și imagini autentice, atunci când este convenabil pentru cel vizat.
Și termenul „fake news” este folosit ca armă în competiția politică. Este celebru cazul lui Donald Trump, care în timpul mandatului său a acordat Premiile „fake news” către organizații de presă, jurnaliști sau editorialiști care nu îi erau prieteni. „Câștigătorii” au fost CNN, cu patru mențiuni; The New York Times, cu două mențiuni; și ABC, The Washington Post, Time și Newsweek, cu o mențiune fiecare. O parte dintre situațiile menționate pe lista „premianților” intră într-o zonă gri legată de acuratețea afirmațiilor. Mai exact, este vorba de articole de opinie, de erori de documentare pe care organizațiile media le-au recunoscut, sancționând jurnaliștii care au făcut eroarea respectivă și publicând erate, sau de postări social media ale unor jurnaliști care nu reprezentau punctul de vedere al publicației la care aceștia erau angajați.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.