Potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de luni, Primăria Municipiului București ar urma să elaboreze, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării și cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) „Regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmbovița – Plan Dâmbovița 2050”.
PUZ coridor Dâmbovița 2050 ar urma să transforme coridorul râului într-un „element unificator” al zonelor traversate și un generator de activități de interes public.
Alte obiective care ar urma să fie realizate prin acest PUZ sunt reorganizarea fluxurilor de trafic, extinderea spațiilor plantate, revitalizarea spațiilor publice și a zonelor construite adiacente, crearea de zone cu nivel scăzut de emisii și condiții pentru soluții bazate pe natură, asigurarea condițiilor de funcționare în siguranță a lucrărilor hidrotehnice.
Până la elaborarea și aprobarea PUZ coridor Dâmbovița, pentru a asigura coerența și eficiența procesului de planificare, zona propusă spre reglementare va fi considerată „zonă strategică de coordonare”.
Iniţierea oricărei documentaţii de urbanism şi de planificare a investiţiilor publice, indiferent de administratorul terenului, va fi avizată de către arhitectul-şef al Municipiului Bucureşti, până la elaborarea și adoptarea PUZ coridor Dâmbovița de către CGMB.
Avizul arhitectului șef al Capitalei va fi fundamentat, din punct de vedere tehnic, de către Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.
Referatul de aprobare ce însoțește proiectul de hotărâre, subliniază importanţa infrastructurii verzi şi albastre, pentru a reduce efectele poluării şi ale supraîncălzirii determinate de insulele de căldură, pentru a creşte siguranţa în caz de inundaţii şi a reactiva zonele urbane din vecinătatea râurilor.
Experiența unor oraşe europene precum Aarhus, Milano, Breda, Ljubljana, Oslo sau Viena a pus în evidenţă beneficiile pe care le pot avea râurile asupra oraşelor şi faptul că acestea cresc rezilienţa zonelor urbane în ceea ce priveşte adaptabilitatea la schimbările climatice, se mai arată în referatul de aprobare ce însoțește proiectul de hotărâre.
În context, este interesant de amintit faptul că, pentru elaborarea PUZ coridor Dâmbovița, cu un an de zile în urmă, a fost constituit un grup tehnic din care fac parte reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Municipiul Bucureşti, ai Instituţiei Prefectului Judeţul Ilfov, ai PMB, ai Primăriilor Sectoarelor 6, 5, 4, 3 şi 1 şi din Chiajna, Popeşti Leordeni şi Glina, ai Administraţiei Naţionale Apele Romane, ai Apa Nova, ai Metrorex şi ai Ordinului Arhitecţilor din România, ai Asociaţiei „Ivan Patzaichin Mila 23” şi ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti (ADIZMB).
Primăria Capitalei a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sprijin financiar și tehnic în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal.
„Pentru a asigura coerența și sinergia intervențiilor pluridisciplinare necesare, vă rugăm să acordați sprijin financiar și tehnic acestui demers de planificare vizând regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmboviţa, prin includerea lui în programul pentru asigurarea fondului necesar actualizării/elaborării reglementărilor tehnice și fondului de documentații de amenajare a teritoriului și urbanism de interes național”, se arată în adresa transmisă ministerului de către membrii grupului tehnic.
În noiembrie 2022, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţa demararea unui amplu proces pentru amenajarea și valorificarea Râului Dâmboviţa.
„Un prim pas în acest sens este realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmbovița, document care va avea rolul de a reglementa și planifica investițiile și costurile aferente amenajării râului și zonelor adiacente. Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, Grădina Botanică, Opera Naţională, Parcul Izvor, Parcul Natural Văcăreşti, Biblioteca Naţională sunt câteva dintre obiectivele pe care ne propunem să le includem în PUZ, pentru a putea ulterior să le valorificăm ca atracții și puncte cheie în proiect”, se scria pe pagina de socializare a lui Nicușor Dan.
