Greva profesorilor este departe de a se sfârși. Negocierile dintre reprezentanții părților implicate par a nu ajunge la un numitor comun. Am aflat de la Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză, invitata lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate, care sunt efectele pe care greva din învățământ le are asupra viitorului academic al elevilor.
„S-a întâmplat un referendum realizat de sindicate, în ideea deciziei cu privire la grevă, decizia a fost luată, greva a început, până acum rezultatele nu se văd, lucrurile par doar a se complica. De nicio parte nu cred că, la momentul ăsta, s-ar întrevede vreun fel de pas înapoi. Profesorii au făcut destui pași înapoi în deceniile astea și, cred că, într-adevăr, este prea puțin probabil ca acum să fie momentul potrivit să-l facă. Așa că suntem într-un dead lock, cum spune englezul. Nu poate, aparent, nicio parte să câștige și nimeni nu se ridică de la masă, pentru că nu își pot permite să se ridice de la masă.”, a spus Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.
Cât va dura conflictul dintre profesori și reprezentanții statului? Dacă ținem cont de faptul că până acum nicio propunere, venită din partea guvernului, nu a fost acceptată și nici medierea propusă de președintele Iohannis nu a convins greviștii, probabil ca acesta va mai dura ceva vreme.
„Au fost situații în care grevele s-au întins pe săptămâni întregi, inclusiv în România, cu niște ani buni în urmă, dar și în străinătate, lucrul ăsta se întâmplă, nu este o excepție, nu este fenomenul privit ca ieșit cu totul și cu totul din comun, dar cât timp va dura n-aș putea să spun și cred că în momentul ăsta niciuna dintre părți nu poate spune.
Bineînțeles, ambele părți, nici nu discută în privința importanței salarizării. Când se va face asta, cum se va face asta, este o cu totul și cu totul altă mâncare de pește. O spunem drept, până și domnul președinte Iohannis a recunoscut că este nevoie de o regândire a grilei salarizării și de o recunoaștere a importanței sociale a muncii profesorilor, dar asta nu înseamnă că dânsul este dispus ca, în momentul acesta, să facă mai mult decât să declare că va media conflictul”, a precizat Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.
De la începutul grevei, printre diferitele efecte ale nerezolvării acestui conflict, a fost vehiculată și ideea de înghețare a anului școlar. Dacă toate celelalte efecte ridică deja probleme destul de mari celor aflați în anii terminali ai ciclurilor de învățământ, înghețarea anului școlar ridică întrebări chiar și în rândul profesorilor.
„Mi s-ar părea foarte nedreaptă această înghețare a anului. În primul rând că noi nu avem nici un fel de experiență cu privire la înghețarea unui an școlar. Noi vorbim cum am discuta despre o înghețată pe care o punem în frigider, ca să mâncăm mai târziu. Un an școlar nu este o înghețată. Și nu putem să-l dezghețăm după aceea și să ronțăim la el, exact cum am face dintr-o vafă sau înghețată pe băț. Este vorba de destinele câtorva sute de mii de copii. Este vorba de destinele părinților lor. Este vorba chiar și de cele ale profesorilor. Ce înseamnă acest an înghețat, ca toți elevii aceștia să rămână repetenți? Pentru că înțeleg că o înghețare de an ar însemna reluarea lui, asemeni unui an de repetenție, deci eu nu am înțeles noțiunea asta. Poate să fie recuperat, dar din punct de vedere moral mie mi se pare foarte greșit să venim cu o astfel de discuție privitoare la înghețarea unui an școlar, nu pentru mine ca profesor neapărat, deși nu întrevăd consecințele, nu îmi dau seama care sunt, dar pentru niște copii, da, ar fi foarte complicat să îl convingi că este cumva spre binele lui ca acest an școlar să fie șters cu buretele, să fie înghețat. Înghețat până când? Până în toamnă? Până la anul pe vremea așa? Îl înghețăm, cum îl dezghețăm? Că dacă vorbim despre înghețare, obligatoriu, trebuie să vorbim și despre procesul invers.”, a mai spus Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.
Aflați la mijloc, între stat și profesori, elevii așteaptă încheierea situațiilor școlare și începerea examenelor. Eșuarea dialogului social între dascălii lor și reprezentanții statului poate avea un efect devastator pentru viitorul lor, dar va influența și evoluția viitorului an academic.
„Elevii sunt, bineînțeles, mult mai confuzi decât suntem noi și este normal, ei așteaptă să vadă, se va încheia, nu se va încheia. Profesorii care fac grevă vor încheia sau nu vor încheia mediile? Lucrul ăsta se va petrece odată cu încheierea grevei sau atunci când se încheie cursurile? Toate lucrurile astea nu fac decât să escaladeze tensiuni care deja existau.
Foarte afectați sunt cei aflați la treceri de la un ciclu educațional la altul, clasa a IV-a către gimnaziu, clasa a 8-a către liceu și, bineînțeles, absolvenții de liceu care ar trebui să meargă mai departe spre studii universitare sau spre piața forței de muncă.”, a adăugat Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.
Subfinanțarea educației și-a făcut simțită prezența în acest an, mai mult ca oricând. Iar acest lucru se simte în calitatea învățământului, în lipsa de școli moderne, curate și dotate cu material didactic care să asigure o bună formare a copiilor și în lipsa unei motivări financiare binemeritate, care să lase spațiu gândurilor creative și nu îngrijorărilor legate de subzistență ale profesorilor.
„Pe de altă parte aș dori să punctez că problemele astea ar fi trebuit să fie binecunoscute și de politicieni, pentru că ei sunt la baza acestor probleme, ei sunt cei care au subfinanțat decenii în șir educația. Gândiți-vă că într-un oraș de dimensiunile Bucureștiului, aflat într-o permanentă extindere, s-a construit o singură școală. O școală cu liceu, în sectorul 5. Deși populația școlară a crescut, nevoia de educație a crescut, sunt copii care vin din afara Bucureștiului, iar atunci vin și întreb: este ușor să aruncăm pisica asta moartă în curtea educației? Nu cumva, de omorât, a omorât-o politicul, în toate deceniile astea și a lăsat-o să miroasă urât în curtea școlilor pe care le-a subfinanțat, pe care le-a ignorat, despre care nu și-a pus nicio clipă problema de ce nu performează sau dacă ar putea să performeze, fiind corect finanțate și corect conduse, fără această permanentă ingerință a politicului în tot ceea ce înseamnă viață școlară?”, a mai precizat Lăcrămioara Bozieru, profesor de limba română și de limba engleză.
