După un an – adică o așteptare lungă pentru orice meloman – a început cea de-a doua ediție a Festivalului International de Operă de la București. Ce a făcut ca această a doua ediție să existe a fost entuziasmul pe care publicul bucureștean iubitor de operă l-a arătat în 2022 la prima ediție, a cărei încheiere a fost pentru multi spectatori și un moment în care au fost încercați de un mic regret că festivalul s-a terminat.
Anul acesta, pe scena Festivalului International de Operă de la București vom avea în nouă seri, nouă producții din patru genuri ale artelor spectacolului: operă, operetă, balet și musical. Sunt prezente în festival 9 teatre diferite printre care două foarte puternice din afara României, anume Teatrul National din Belgrad – Opera care prezintă un titlul realizat în coproducție cu Madlenianum Theater din Belgrad și Opera Maghiară din Budapesta.
De asemenea, Operei Naționale din București i se alătură în acest demers artistic Opera Națională Română din Iași, Opera Națională Română din Timișoara, Opera Maghiară din Cluj Napoca, Teatrul National de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” și Opera din Brașov.
Repertoriul abordat în festival este unul variat de la „Nunta lui Figaro” de Mozart, a cărei premieră a avut loc în anul 1786, la Viena, și până la musicalul „Kiss me Kate” de Cole Porter, o poveste inspirată de o temă shakespeariană, anume „Îmblânzirea scorpiei”, care a fost prezentată prima dată în anul 1948 la New York.
Programul celei de-a doua ediții a Festivalului International de Operă de la București aduce în scenă mai multe montări îndrăznețe ale unor lucrări cunoscute sau mai putin cunoscute melomanilor, cum ar fi „Castelul Printului Barbă Albastră” și „Mandarinul Miraculos” de Bela Bartock și „Peleas si Melisande” de Claude Debussy, primul titlu fiind prezentat în premieră absolută la Buicurești iar celelalte două nemafiind prezentate la Opera Națională din București de peste jumătate de secol.
Alte spectacole prezente în festival sunt operetele „Bal la Savoy” de Paul Abraham, prezentat de Opera din Timișoara și „Văduva veselă” de Franz Lehar, prezentat de Opera din Iași, ambele în montări spectaculoase și suprinzătoare, marcând în același timp și revenirea regizorului Andrei Șerban.
Prima seară a festivalului a început cu un adevărat regal muzical. Pe scena Operei Nationale din București a fost prezentată cea mai nouă premieră: opera „Nunta lui Figaro” de Mozart pe un libret de Beaumarchais, spectacolul prezentat pe scena operei bucureștene fiind de fapt o coproducție a Operei Nationale din București și a Operei din Tel Aviv, sub bagheta dirijorului Ethan Schmeisser. Regia spectacolului a fost semnată de Sir David Poutney, iar în rolurile principale s-au aflat Andrei Cocîrlea, Oana Șerban, Oana Andra si Adrian Mărcan.
„Nunta lui Figaro” prezintă o lume a ordinii și a locului asumat cu o ierarhie socială în vârful căreia se află un conte și o contesă. Mozart ne poartă într-o călătorie plină de întâmplări hazlii dar care amenință să rupă acestă ordine, iar diviziunile socile sunt pe cale să fie spulberate si reconfigurate.
Decorul semnat de Leslie Travers este, de asemenea, o reprezentare clară a acestui lucru: un zid despărțitor cu bogați pe o parte și săraci pe cealaltă care se recionfigurează și, în cele din urmă, se sparge.
În cea de-a doua seară, a fost prezentată opera „Manon Lescaut”, de Giacomo Puccini, o producție realizată dintre colaborarea dintre Teatrul National de Operă și Balet din Belgrad și Opera Madlenianum. Se știe ca Puccini își alegea cu foarte mare grijă libretele, fiind un creator cu un instinct teatral perfect. El căuta mereu conflicte dramatice puternice și sentimente pe care nicio împrejurare și nicio presiune, oricât de mare ar fi fost, nu le putea schimba. Iar romanul „Manon Lescaut” scris de Antoine Francois Prevost i-a oferit acest prilej.
În rolul frumoasei Manon Lesacut a fost Jasmina Trubetas Petrovic, iar în cel al cavalerului Renato des Grieux, Nabojsa Sljivic. La conducerea muzicală a spectacolului a fost dirijorul Stefano Romani iar regia a fost semnată de Pier Francesco Maestrini.
