Digital News Report #DNR23, eveniment ce a ajuns la cea de-a XII- a ediție, a avut evenimentul de lansare pe 14 iunie. În cadrul evenimentului organizat de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București a fost discutată și influența războiului din Ucraina asupra consumului de presă din România. Am aflat detalii despre #DNR23, de la lect. univ. dr. Antonia Matei – FJSC UB, invitata Ioanei Brușten #InComunitate.
„E un studiu care se realizează pe 46 de piețe. Avem peste 93.000 de oameni care au răspuns anul acesta și, foarte important, ne referim la publicul digital. Nu luăm în calcul tot publicul, ci cel care are acces la internet, în România reprezintă cam 80 % din populație acest public digital, deci un procent foarte, foarte mare. Studiul nu se concentrează numai pe consumul digital, are în vedere și media tradiționale offline, avem întrebări despre radio, despre televiziune, despre print, care la noi nu prea mai există. Este foarte important faptul că acest studiu se face an de an și putem să vedem de unde am plecat și unde suntem în acest moment.”
Încrederea în presă este în scădere la nivel internațional. Grecia ocupă un loc în coada clasamentului, în timp ce țările nordice își păstrează capitalul de încredere, în fața publicului consumator de știri. România se menține în trendurile internaționale și pierde un procent față de anul anterior, dar mult mai mult raportat la anii pandemiei.
„Noi scădem un procent, nu foarte mult față de anul trecut, dar am scăzut foarte mult față de 2020 – 2021, anii din pandemie, când am avut cel mai mare nivel al încrederii în presă. A fost un moment în care oamenii au înțeles că au nevoie de presă de calitate. Nu că acum nu am avea nevoie de presă de calitate, dar toți acești ani cu pandemia, cu războiul, cu creșterea prețurilor, toate lucrurile astea și-au lăsat amprenta asupra oamenilor și au ajuns, așa, la o saturație. Asta este, iarăși, ceea ce am observat anul acesta, o saturație în ceea ce privește știrile.
Acest trend de evitare a știrilor nu este numai în România, este peste tot. La întrebarea „ce știri vă interesează?”, știrile amuzante a fost răspunsul care a ieșit pe primul loc. Oamenii încearcă să evadeze.”- lect. univ. dr. Antonia Matei – FJSC UB.
Suprasaturarea este una dintre cauzele care au condus către o evadare din spațiul știrilor. Consumul de știri este în scădere, sunt căutate cele amuzante, dar, totuși, oamenii vor știri care să le explice situațiile pe care nu le înțeleg în totalitate.
„Este prima dată când vedem un nivel atât de scăzut. Procentul oamenilor care evită știrile este foarte mare. 7 din 10 spun că evită știrile, sigur, unii mai mult, adică, nu vor să știe nimic, dacă au nimerit pe un post de televiziune de știri, schimbă imediat, unii într-o măsură mai mică, dar evită, încearcă să evite. Și criza prețurilor, să spunem, a afectat foarte mult această tendință și acest consum de știri. Noi am întrebat și ce subiecte preferă, ce fel de știri preferă și, pe lângă acele știri amuzante, oamenii vor știri care să le explice situațiile complexe. De multe ori, oamenii sunt depășiți de ceea ce se întâmplă, nu înțeleg ceea ce se întâmplă în această lume.”-Antonia Matei – FJSC UB.
Mediul online joacă un rol extrem de important în informarea publicului larg. Aflate, încă, pe primele două locuri, Facebook și Youtube se află, totuși, în cădere liberă și cedează teren în fața platformei Tik Tok. Acest lucru ar trebui să determine o regândire a strategiei redacțiilor care asigură fluxul de știri. Toate acestea vin și cu niște costuri suplimentare.
„Interesant este faptul că, Facebook, de exemplu, care până acum a fost în creștere, începe să scadă în favoarea TikTok-ului. Ce ar trebui să facă jurnaliștii, de exemplu, ar trebui să ignore Tik Tok-ul și, practic, publicul foarte tânăr care se află pe Tik Tok sau ar trebui să meargă pe Tik Tok și să genereze conținut de calitate, exact acolo? Sigur că pentru jurnaliști e o muncă în plus, sigur că asta ar însemna un efort bugetar separat pentru redacții, care ar trebui să angajeze niște oameni să facă lucrul ăsta și, iarăși, nu poți să-i pui pe jurnaliștii maturi să facă Tik Tok-uri. Pot încerca, desigur, dar te adresezi unui public tânăr cu jurnaliști tineri.”, a spus Antonia Matei – FJSC UB.
Există o nouă tendință, în spațiul online, în ceea ce privește consumul de știri. Oamenii aleg să creadă mai mult ceea ce postează utilizatorii obișnuiți, în detrimentul știrilor care vin de pe canalele media autorizate. Această tendință vine cu niște consecințe greu de gestionat, fake news-urile.
„Cumva, oamenii bagă în aceeași oală, să spun așa simplu, știrile și fake news-urile. Ia uite, asta era o știre, dar de fapt a fost falsă. Nu mai contează că nu mi-a venit de la un jurnalist, de la un post respectat, nu se face această diferență. E o confuzie, le băgăm la loc pe toate și aia este. Nu mai am încredere în presă pentru că am citit eu, la un moment dat, pe Facebook, ceva care era fals și atunci îi bag în aceeași oală. De aceea eu vin și spun, ceea ce cred că am spus și anul trecut și spun, de fiecare dată, avem nevoie de educație media mult mai devreme. De fapt, noi nu avem deloc. Mai sunt opționale în diverse licee, dar, un curs opțional de media, dar nu este suficient.”- Antonia Matei – FJSC UB
