Propunerea este ca Bugetul Municipiului București să fie publicat pe o platformă informatică cu grafice şi diagrame, pentru a fi mai uşor de înţeles şi analizat de către toți cei interesați de modul în care urmează să se cheltuie banul public.
Un proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) în acest sens figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB.
Inițiatorii proiectului sunt consilierii municipali USR Luminiţa Şerban şi Valentin Necula.
Proiectul propune ca Primăria Capitalei să își publice bugetul prin intermediul unei platforme informatice vizuale, bazată pe grafice, diagrame şi alte soluţii vizuale.
Acestea ar urma să conțină specificaţii tehnice, pentru a înlesni utilizarea platformei inclusiv de către persoane cu dizabilităţi.
Platforma ar urma să poată fi accesată din prima pagină a site-ului web propriu.
În aceeaşi platformă, Primăria Capitalei ar urma să publice date despre investiţiile majore şi stadiul de implementare al acestora.
Conform referatului de aprobare ce însoțește proiectul de hotărâre, deschiderea bugetelor „vine la pachet cu o democraţie mai incluzivă şi economii mai stabile, atrăgătoare” pentru investitori.
Inițiatorii proiectului de hotărâre mai susțin că „Ţările care îşi deschid bugetele au deficit (… bugetar n.r.) mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituţii democratice mai puternice. Acestea sunt lucruri care se pot observa în studii precum Open Budget Survey, un instrument de cercetare independent, comparativ şi bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autorităţile cheltuie banii publici, care acoperă inclusiv performanţa României”, se spune în referat.
Cei doi consilieri municipali USR consideră că România s-ar afla pe un trend descendent în această privinţă, clasându-se pe locul 25 din 117 ţări măsurate, între Bulgaria şi Ucraina, în scădere faţă de anul 2017.
Bugetele deschise presupun trei indicatori macro: transparenţă, participare, supervizare bugetară.
Cu doi ani în urmă, ONG-ul „Funky Citizens” realiza o analiză privind procesul de elaborare şi aprobare a 109 bugete locale din România, inclusiv cel al Primăriei Municipiului București și cele ale celor şase sectoare ale Capitalei.
Conform analizei Capitala a obţinut cinci din cele zece puncte posibile, ratând alinierea la standardele de publicare în timpul legal a proiectului de buget, dar şi de participare, prin faptul că nu a fost organizată o dezbatere publică privind proiectul de buget.
„Mai mult, inclusiv bugetul Capitalei, ne-am fi așteptat să existe un efort din partea Primăriei Capitalei de a explica oamenilor.
Majoritatea dintre noi nu avem pregătire în domeniul financiar, economic, contabil. Nu înțelegem. Niște tabele – așa arată bugetul, acum, în Primăria Capitalei, sute de pagini, cu tabele, cu linii, cu cifre, scanat. Nu poți înțelege care e planul Primăriei cu privire la banii publici, din acel document.
Avem o bucată de buget care este alocată pentru investiții, în care noi ar fi trebuit să zicem: da, prioritatea ar trebui să fie asta.
Primarul nici măcar asta – și nici Consiliul General, nu ne întreabă ce părere avem cu privire la cum au aranjat ei prioritățile pentru buget.
Deci, nici nu înțelegem, nici nu suntem întrebați, cu privire la cum sunt cheltuiți banii publici”, declara Irina Zamfirescu pentru București FM.
Problema transparenței bugetului Primăriei Capitalei nu constă, însă, numai în forma în care este publicat proiectul de buget și în lipsa dezbaterii publice reale.
În ședința de Consiliu General în care este dezbătut proiectul de buget, atât inițiatorul – primarul general, cât și grupurile de consilieri municipali susțin amendamente, care sunt citite în sală și modifică, de multe ori în mod esențial, proiectul de buget. Această practică face imposibil de urmărit mișcarea banilor publici de la un capitol bugetar la altul, pentru cei care nu au o pregătire de specialitate.
Nici consilierii municipali nu știu, cu adevărat, ce votează, în urma citirii amendamentelor în sala de ședințe.
„A fost păstrată practica de a modifica, în cadrul ședinței, prin amendamente, aceste bugete.
Deci, este absolut imposibil ca, în timpul ședinței, noi să înțelegem, efectiv, cum se duc banii dintr-o parte în alta. Pentru că sunt minute, uneori zeci de minute, cu cifre, conturi bancare, ceva absolut haotic.
Sincer, părerea mea este că nici măcar – și, uneori, chiar și-au exprimat acest punct de vedere și consilierii în ședință, nici măcar consilierii generali nu pot urmări toate amendamentele citite de primar, în ședință”, mai spunea Irina Zamfirescu.
