Primăria Capitalei ar putea să se încadreze în termenul contractual și să nu piardă, totuși, finanțarea europeană pentru cea de-a doua fază a proiectului Stației de Epurare a Apelor uzate de la Glina.
Această etapă presupune atât extinderea capacității de epurare a apelor uzate ale Bucureștiului, cât și construirea unui incinerator pentru nămolul rezultat din procesul tehnologic de epurare a apelor uzate și reabilitarea Casetei de ape uzate de sub albia Râului Dâmboviţa și a celor două mari canale colectoare de pe malurile Dâmboviței.
Conform primarului general Nicușor Dan, investiția, în valoare de 150 de milioane de euro, ar fi finalizată în proporție de 90%, urmând a fi gata până la sfârșitul acestui an. Odată cu punerea în funcțiune a fazei a doua, stația de la Glina ar urma să poată epura întreg volumul de ape uzate produs de întregul București. Capacitatea ei ar trebui să fie suficientă până în 2040 sau chiar 2050.
„Noi vorbim despre apele uzate care sunt, printr-un sistem subteran și care continuă cu caseta (…de ape uzate de sub albia Râului Dâmboviţa n.r.) și cu dresurile și cu cele două laterale ale părții de sub Dâmboviţa (…cele două mari canale colectoare n.r.), continuă până aici.
Deci, apele uzate, 7,5 tone pe secundă, ajung aici. În acest moment, din ele, prin stația veche de epurare – cea făcută în anii 2010, abia 5% ies în afară.
La sfârșitul acestui an, noi sperăm ca toate apele uzate care ies din București să fie tratate în această stație.
Este o investiție din fonduri europene, cu o valoare de 650 de milioane de lei plus TVA, adică de 150 de milioane de euro, care cuprinde o stație de epurare propriu-zisă, care înseamnă bazine de retenție a apei, și cealaltă este incineratorul nămolului care rezultă din aceste bazine.
Apele uzate ale Bucureștiului sunt 7,5 metri cubi pe secundă. În momentul de față, funcționează o linie care tratează parțial (…nu și mecanic n.r.) 5 metri cubi pe secundă. O să trateze 10 metri cubi pe secundă.
Data limită pentru finalizarea acestui proiect este sfârșitul acestui an. În momentul acesta, suntem la 90% și suntem foarte optimiști că vom termina proiectul până la sfârșitul anului”, a explicat Nicușor Dan pentru BucureștiFM, pe durata vizitei la Stația de Epurare a Apelor Uzate de la Glina.
Investiția din cea de-a doua fază a Stației de Epurare a Apelor Uzate de la Glina a presupus construcția unor mari bazine colectoare ale apelor uzate, cât și a incineratorului de nămol.
Apele uzate vor fi epurate prin mai multe procedee. Nămolul rezultat va fi uscat și apoi ars la o temperatură de cel puțin 850 de grade Celsius, pentru a rezulta un reziduu inert.
Gazele rezultate din arderea nămolului vor fi și ele filtrate și, apoi, arse în cadrul unei mici facilități de producere a energiei electrice.
În context, trebuie menționat faptul că faza întâi a Stației de Epurare a Apelor Uzate de la Glina a fost inaugurată în octombrie 2011.
Era vorba despre prima etapă a unui proiect demarat cu 20 de ani în urmă, dar blocat până în anul 2007.
Această primă fază permitea epurarea mecanică a 85% și epurarea completă a 50% din volumul de ape uzate produs de București.
În schimb, nămolul rezultat din procesul de incinerare – circa 40 de tone, zilnic, este, în continuare, depozitat la groapa de gunoi.
Investiția pentru faza întâi a totalizat 108,3 milioane de euro, din care peste 70 de milioane din fonduri europene.
Primarul de atunci al Capitalei, Sorin Oprescu, spera ca, până în 2015, să finalizeze cea de-a doua etapă a proiectului, care ar fi inclus reabilitarea casetei de ape uzate de sub albia râului Dâmboviţa, extinderea stației de epurare și construirea unui incinerator pentru nămolul rezultat din procesul de epurare.
Investiția ar fi urmat să se ridice la 350 de milioane de euro!
