Cu un nivel ce pare in scadere de la un an la altul si cu transferuri mai spectaculoase la nivelul antrenorilor decat al jucatorilor adusi in prima liga a Romaniei, actualul sezon al Superligii pare sa fie unul in care se vor impune echipele care vor gresi mai putin, nu unul al unei concurente acerbe din care invingatoare sa iasa o echipa superioara unui pluton de concurente de calitate.
Cu o campanie de transferuri (veniri) firava in care a „stralucit” vanzarea celui mai bun jucator, campioana Farul s-a chinuit in meciurile de pragatire si a castigat cu mult noroc meciul tur al dublei de calificare din primul tur preliminar UEFA Champions League impotriva lui Sheriff Tiraspol si nu mai arata ca echipa care castiga titlul in sezonul precedent cu ajutorul fotbalului efervescent-ofensiv, Gica Hagi avand foarte dificila misiune sa isi trezeasca jucatorii la realitatea faptului ca un titlu se pastreaza mult mai dificil decat se castiga.
FCSB, „eterna” ocupanta a pozitiei secunde in ultimii ani in competitia interna, s-a intarit cu vedetele Baluta si Djokovici si va miza, exact ca si in anii trecuti, pe randamentul trioului format din portarul Tarnovanu, mijlocasul Adrian Sut si varful Florinel Coman.
Cu stabilitate la nivelul bancii tehnice, fara accidentari grave si, mai ales, fara imixtiuni venite dinspre patronul echipei, FCSB pare dealtfel a fi echipa cea mai indreptatita, datorita lotului si bugetului, sa spere la titlul de campioana.
Cu Adrian Mutu plecat intempestiv de pe banca giulestenilor, Rapid a „mutat” rapid si a pastrat stabilitatea prin aducerea italianului Bergodi, un tehnician care a demonstrat ca face performanta si care, daca va fi sprijinit de galerie si de jocul echipei, poate indeplini obiectivul anuntat de visinii, anume clasarea intre primele 4 echipe, ceea ce ar duce Rapidul in cupele europene.
Rapid pare sa fie dealtfel, chiar daca nu declara acest lucru, implicata chiar si in „hora” luptei pentru titlu, in conditiile in care forma slaba a CFR-ului pare sa indice faptul ca echipele ceferiste ar putea face rocada intre ele.
Dinamo, revenita absolut meritat pe prima scena fotbalistica a Romaniei, are o altfel de lupta de dus, anume aceea a salvarii de la retrogradare.
In cazul in care luptele interne duse de diversele factiuni aflate la conducerea clubului sau lipsa cronica de bani nu vor duce la un dezastru administrativ, alb-rosii au dovedit in liga secunda ca au atat antrenor de calitate cat si un grup de jucatori care pot spera sa lupte cu sanse realiste la ramanerea in Superliga la finalul primului sezon de la revenire.
