Bucureștiul fără Plan Urbanistic General…sat fără câini! Dar și fără investiții imobiliare serioase…

Articol de Mircea Apostolescu, 7 august 2023, 14:53

Din punct de vedere urbanistic, Bucureștiul pare blocat între suspendarea și, mai apoi, anularea Planurilor Urbanistice Zonale de sector și elaborarea noului Plan Urbanistic General (PUG).

Până la elaborarea și apoi aprobarea acestuia de către Consiliul General al Municipiului București, reglementarea aplicabilă este una veche de peste 20 de ani.

Noul PUG bate, însă, pasul pe loc de 10 ani, deși Primăria Capitalei are un contract cu un consorțiu condus de către Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” pentru elaborarea acestei reglementări urbanistice.

Primăria Municipiului București (PMB) a primit, săptămâna trecută, cea mai mare parte a studiilor de fundamentare necesare actualizării Planului Urbanistic General (PUG), de la consorţiul condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, consorțiu ce se ocupă din anul 2013 de elaborarea noii reglementări urbanistice a Capitalei.

Conform unei postări de pe pagina de socializare a primarului general al Capitalei Nicușor Dan, urmează perioada de recepţie a studiilor, care va dura aproximativ o lună.

Apoi, fiecare dintre aceste studii va fi prezentat public, pentru a fi înţelese problemele, dar şi oportunităţile Bucureştiului, pregătind astfel dezbaterea publică reală pentru noul regulament de urbanism.

Această dezbatere ar putea începe însă abia spre finalul acestui an.

În acest sens, PMB îşi propune să asigure un proces transparent, care să permită o cât mai bună înţelegere a propunerilor specialiştilor contractaţi pentru a elabora acest document, conform postării menționate.

„Primăria Capitalei a acordat o mare importanţă părţii de fundamentare necesare actualizării PUG, pentru că, numai pornind de la analize corecte, date suficiente şi discuţii cu factorii interesaţi, reprezentanţii Municipalităţii pot ajunge la reglementări care să răspundă nevoilor complexe ale Bucureştiului”, se mai scrie pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan.

„Planul Urbanistic General este un instrument complex, care trebuie să ia în calcul fel de fel de date. De la transportul public, date statistice despre…, un fel de matrice despre cine locuiește într-un cartier și lucrează în alt cartier, date despre distribuția școlilor, date despre distribuția unităților sanitare, date geologice, despre structura terenului și așa mai departe. 
Ca să iei decizia corectă, vorbesc de colectivul de specialiști, trebuie să ai un număr de studii de fundamentare. 
În baza tuturor acestor studii de fundamentare, începe proiectarea propriu-zisă a Planului Urbanistic General, care înseamnă o hartă, pe care sunt desenate cartierele, cu funcțiunile care sunt prevăzute în fiecare dintre cartiere, cu indicatori de construire și investițiile publice pe care autoritatea publică – atât Primăria Generală, cât și primăriile de sector, și le asumă”, explică Nicușor Dan.

În context, este important de menționat faptul că, după suspendarea PUZ-urilor sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 principala reglementare urbanistică aplicabilă în București a rămas vechiul PUG, din anul 2000.

Asta în condițiile în care departamentul de Urbanism al Municipalității înregistrează un blocaj, zeci de Planuri de Urbanism Zonal (PUZ-uri) așteptând de multe luni de zile să fie puse în dezbaterea Consiliului General al Municipiului București, după cum recunoștea chiar Nicușor Dan.

„Există vreo douăzeci – treizeci de documentații de urbanism, care au trecut deja prin votul Consiliului General, nu au fost adoptate și pentru care beneficiarii lor solicită repunerea pe ordinea de zi. 
Mai există un set de 42 de documentații de urbanism, care fuseseră pregătite de către administrația anterioară și care, contrar legii, nu au trecut la faza de aviz al arhitectului șef, nu au trecut prin Comisia Tehnică de Urbanism. Și din acest motiv nu le-am pus pe ordinea de zi a Consiliului General și le-am trimis în dezbatere, din nou, a Comisiei Tehnice de Urbanism. Și, acolo, s-au găsit, pentru marea majoritate dintre ele, probleme serioase. 
Mai există un set de 15 documentații care erau foarte aproape de asta, nu se făcuseră dezbaterea publică, și pe care le-am trimis înapoi, la Comisia Tehnică de Urbanism. 
Și mai există undeva de ordinul 30-40 de documentații pentru care beneficiarii sunt în discuții fie cu Direcția de Urbanism, fie cu Comisia Tehnică de Urbanism, fiind în diverse faze, de obținere de avize”, explica Nicușor Dan, la o întrebare București FM.

Cât despre PUZ-urile puse în dezbaterea Consiliului General, în acest mandat, edilul șef recunoaște că au fost puține și numai dintre acelea pentru care au existat hotărâri judecătorești ce obligau primarul general să le promoveze pe ordinea de zi.
Dar edilul Capitalei consideră că vechiul PUG, chiar dacă are peste 20 de ani vechime, este o reglementare foarte bună.

Valeriu Șuhanu, consilier general PSD, spune însă că  edilul Nicușor Dan încalcă legea, blocând, de trei ani de zile, peste 60 de PUZ- uri, pe care îndeplinesc  toate conditiile de formale impuse de lege și pe care primarul general avea obligația  de a le promova în Consiliul General al Municipiului București, în termen de 30 de zile.

Valoarea totală a investițiilor blocate prin aceste documentații  de  urbanism ar fi de circa 11 miliarde de lei. Asta în condițiile în care bugetul Primăriei  Capitalei se formează în proporție de peste 90% din cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA, repartizate de la Guvern, pentru că Municipalitatea nu încasează  taxe și impozite locale, explică consilierul General.

„Situația este aceeași ca acum trei ani. Adică e blocată. Domnul primar general a găsit cu cale să încalce legea, să nu o aplice, în sensul obligației de a supune aprobării Consiliului General PUZ-urile respective, în termen de 30 de zile.
Aceste PUZ-uri au îndeplinite toate condițiile formale prevăzute  de lege pentru a fi supuse dezbaterii și aprobării, în Consiliul General.
Bugetul Primăriei Municipiului București se formează aproape în exclusivitate din alocări  bugetare, respectiv din cota defalcată din TVA care se colectează pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și cote defalcate din impozitul pe venit/profit.
Autoritatea locală  este cât mai interesată să se dezvolte din punct de vedere economic, sub toate aspectele, inclusiv sub aspectul dezvoltării  imobiliare – sigur, evident, cu rațiune, cu respectarea legii, nu așa, oricum…
Știți care e valoarea  acestor PUZ-uri? Peste 11 miliarde! Faceți socoteala cam câți  bani ar reveni bugetului Municipiului București”, a declarat pentru București FM Valeriu Șuhanu.

Mai mult decât atât, lipsa de predictibilitate în ceea ce privește reglementările de urbanism a făcut investitori importanți să părăsească  Bucureștiul. Iar blocarea sectorului imobiliar atrage după sine pierderi, pe verticală, în industria construcțiilor.

„Există și consecințe de imagine a Municipiului București. Pentru că, n-am să-i pronunț numele, un mare fond de investiții s-a retras din București. Dacă am înțeles eu bine, din surse publice, deși avea alocat pentru Municipiul București, pentru dezvoltări  imobiliare, vreo două sute și ceva de milioane de euro.
De asemenea, e cunoscut – iarăși, nu o să-i pronunț numele, un grup spaniol care activează în același domeniu, care a părăsit Municipiul București, considerând că lipsa de predictibilitate impietează asupra afacerii lor. Aceștia sunt oameni serioși, nu sunt rechini imobiliari”, consideră  Valeriu Șuhanu.

Pe de altă parte, Primăria Capitalei,  Consiliul General și consilierii se află în  instanță,  fiind chemați  în judecată de către beneficiarii PUZ-uurilor blocate.

„Evident că  există consecințe  juridice, pentru că, atât Consiliul General, prin fiecare dintre consilierii generali, cât și primarul general suntem acționați în judecată sau suntem în diverse faze procesuale, în ceea ce privește chestiunea.
Există chiar hotărâri judecătorești – e adevărat, care nu au rămas,  încă, definitive, prin care suntem obligați la plata unor despăgubiri. 
De asemenea, există hotărâri judecătorești – două, dacă îmi  aduc eu bine aminte, care stabilesc obligația către  primarul general de a introduce pe ordinea de zi PUZ-urile. Respectiv, un PUZ, pentru că se referea acea hotărâre judecătorească la un PUZ.
Cu toate astea, domnul primar general nu știu  ce contemplează”, a declarat consilierul general Vlaeriu Șuhanu.

În context, este interesant de reținut faptul că  despăgubirile în valoare de 120 de milioane de euro câștigate  în instanță de către omul de afaceri Costică Costanda au fost acordate tot pentru refuzul de a-i elibera un PUZ la care ar fi avut dreptul, în virtutea unui contract de schimb de terenuri cu sultă încheiat cu Municipalitatea.

Cât despre vechiul PUG, care guvernează dezvoltarea urbanistică a Bucureștiului, până la elaborarea și adoptarea celui nou, Valeriu Șuhanu nu crede că  acesta mai este de actualitate. Consilierul general mai spune că edilul Nicușor Dan  s-a concentrat pe suspendarea și anularea în instanță a PUZ- urilor de sector dar nu ar fi făcut nimic pentru a urgenta elaborarea noului PUG.

„Bucureștiul, ca orice alt oraș, este un organism viu. Bineînțeles  că nu mai este corespunzător, de aceea s-a și resimțit nevoia elaborării unui nou PUG.
Dar, și aici,  este o anomalie în gândirea domnului primar general. Pentru că, la începutul mandatului, s-a concentrat pe eliminarea, pe cale judiciară, a PUZ-urilor de sector  –  apropos,  PUZ-urile de sector au apărut tocmai pentru faptul că nu aveam un PUG. Și  mă așteptam să accelereze PUG-ul. Ori, au trecut doi ani și abia acum s-a apucat să colecteze date, să semneze contractul cu consorțiul care a fost nominalizat pentru a derula acest proiect”, a mai declarat Valeriu Șuhanu.