Arhitectură și istorie, o poveste despre București. Cum arăta Bucureștiul de ieri și cum arată Capitala azi, la 564 de ani de la prima atestare documentară a orașului, am aflat #InComunitate, de la istoricul Adrian Majuru – manager Muzeul Municipiului București și Andrei Fenyo, vicepreședinte OAR Filiala București.
„Bucureștiul, așa cum arată el acum, a fost rezultatul unor procese repetate. Părerea mea este că varianta ideala, orașul ideal, nu se poate constitui așa cum îl creionăm noi în imaginația noastră, decât în contextul în care discutăm despre o comunitate unită, o comunitate care știe să coopereze.” – Andrei Fenyo
„Este această zi, de 20 septembrie, pentru că este cel mai vechi document, care a ajuns la noi, semnat de un domnitor. E unanim stabilit, prima atestare documentară, nu înseamnă neapărat „întemeiem orașul și trasăm străzile, e un oraș care a apărut datorită unui „animal mitologic”, care este economia.”, Adrian Majuru
Atunci când vorbim despre București, fiecare dintre noi trăiește o anumită emoție și fiecare își trăiește propria experiență. Această dorință de a trăi altfel, de ieși din anumite tipare este firească și este generată de faptul că „în București, comunitățile nefiind atât de coagulate, generează și această nevoie de experimentare”, spune arhitectul Andrei Fenyo
„E o diferență între un oraș cu 100.000 de locuitori și un oraș care ajunge la 2 milioane. De locuitori. Într-un fel se întâmplă lucrurile, într-un fel ai o diversitate de evenimente, de trăiri. De obicei, în orașele mici comunitățile sunt mai coagulate. În București, comunitățile nefiind atât de coagulate, generează și această nevoie de experimentare, de a ieși din anumite direcții foarte curente, foarte bine definite și atunci, într-adevăr că lucrul e surprinzător și de foarte multe ori te atinge bine, adică simți te simți, altfel simți lucrurile, te simți, câteodată, lipsit de încorsetare de aici.”, Andrei Fenyo, arhitect
Orașul se construiește și din poveștile de viață ale locuitorilor săi, din ceea ce fiecare om aduce în plus. Progresul orașului se susține prin aceste mici și repetate gesturi. „Este o chestiune care trebuie continuată pentru că altfel pierdem printre mâini toate structurile unui cotidian urban și devenim altceva. ”, spune istoricul Adrian Majuru.
„Pentru mine, în acest oraș, în fiecare zi trebuie să adaugi ceva. Nu neapărat că trăiești în București, poți trăi și în Craiova și Suceava, acest sentiment sau într-un alt oraș, dacă lucrezi pe acest continent. Este legat de proiectul tău de viață, deci, atenție, tot ce vedeți în orașul ăsta, anvelope, anvelope adăugate, sunt proiecte de viață ale altora, care au administrat sau trăit profesional în ceva, avocați ,medici, o mică afacere, Asta este o chestiune care trebuie continuată pentru că altfel pierdem printre mâini toate structurile unui cotidian urban și devenim altceva.
Acest lucru nu ar trebui să se întâmple într-un oraș care își dorește un progres. Oamenii pot fi în această primejdie dacă ideologia îi matrițează și îi duce undeva în evul mediu. Noi ieșim către modernitate acum și recuperăm niște perioade istorice pentru a ne putea sincroniza cu civilizația occidentală, căreia îi aparținem.”
Orașul înseamnă comunitate, iar el se modelează și crește datorită capacității de absorbție a șocurilor cauzate de anumite evenimente, de care dau dovadă oamenii din acea comunitate. Nu există o rețetă magică, o soluție perfectă pentru un oraș, „un oraș apare, se dezvoltă organic, el poate cel mult să fie ajutat să se ducă într-o direcție mai bună”, spune arhitectul Andrei Fenyo.
„Când dispare comunitatea, orașul începe să aibă o evoluție nepotrivită și este un generator de stres și de conflict. Eu aș fugi de oricine care spune că el are soluția perfectă pentru un oraș, indiferent care ar fi el, fiindcă așa ceva nu există. Un oraș apare, se dezvoltă organic, el poate cel mult să fie ajutat să se ducă într-o direcție mai bună. Bucureștiul este un oraș care reușește, în mod surprinzător, să revină după fie care gest brutal, care îl lovește, iar asta din cauza oamenilor, nu din cauza orașului. Oamenii sunt cei care reușesc să se adapteze la aceste lovituri pe care le-au primit, prin intermediul intervențiilor brutale asupra orașului.”, Andrei Fenyo
Vezi aici o altfel de poveste a orașului București.
