Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
În spațiul public se vorbește de mult timp despre efectele fake news în societate. Însă este o diferență între ce percepe cineva „cu ochiul liber”, subiectiv, despre aceste efecte și ce au reușit să măsoare și să demonstreze cercetătorii, prin metode științifice.
Deci, ce știm până acum?
Studiile existente privind efectele fake news explorează o mare varietate de probleme. La nivel politic, dezinformarea poate juca un rol semnificativ în alegeri, prin supraexpunerea indivizilor la aceste mesaje. Supraexpunerea are loc când este pus în mișcare un volum mare de informații înșelătoare; prin expunerea repetată la același mesaj, ajungem să îl credem. În al doilea rând, există dovezi că unele state se angajează în acțiuni de război informațional pentru a influența opinia publică din alte state, inclusiv în perioadele electorale, iar acest lucru se realizează tot prin intermediul fake news. Efectele politice documentate prin experimente sau observații includ impactul asupra comportamentului de vot, consolidarea evaluărilor negative ale candidaților politici, schimbarea atitudinilor și apariția regretului postelectoral.
Alte studii au analizat efectele fake news asupra sănătății. Astfel, fake news influențează percepțiile asupra problemei de sănătate, emoțiile noastre și ne pot face să luăm decizii dăunătoare. Teoriile conspirației și afirmațiile nedovedite influențează negativ rata de vaccinare, adoptarea măsurilor de prevenție și probabilitatea de a urma recomandările medicilor.
Cercetările se concentrează și pe efectul de polarizare a opiniei. Cercetătorii notează că dezinformarea este puternic părtinitoare din punct de vedere ideologic. În plus, tehnologia amplifică polarizarea. Algoritmii rețelelor sociale distribuie frecvent conținut politic polarizant prin sistemul de personalizare a conținutului în funcție de preferințele și comportamentul utilizatorilor.
În cele din urmă, există dovezi că dezinformarea poate scădea încrederea. Expunerea la teoriile conspirației are efecte negative puternice asupra încrederii în instituții, dar și în știință, în experți și în mass media. Deepfakes (dezinformarea vizuală creată cu ajutorul inteligenței artificiale) pot contribui la neîncrederea în știrile primite pe rețelele sociale. În plus, cu cât cineva are mai puțină încredere în mass-media și politică, cu atât tinde să se încreadă mai mult în fake news.
Desigur, mai sunt încă multe lucruri de studiat cu privire la efectele fake news. Există o multitudine de factori care pot influența aceste efecte, în sensul de a le reduce sau de a le potența. Încet-încet, căpătăm o imagine tot mai bună a acestui tablou, care ne ajută să gândim și soluții pentru diminuarea fenomenului.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Ascultă rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
