Primarul general al Capitalei spune că vrea să câștige încrederea proprietarilor din clădirile cu bulină roșie în capacitatea Primăriei Municipiului București (PMB) și a Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) de a consolida astfel de imobile într-un interval de timp rezonabil:
„Noi avem, după cum știți, un oraș cu risc seismic, multe imobile care trebuie consolidate.
Și am avut, mult timp, o problemă de neîncredere a cetățenilor în autoritate.
Pentru că am avut exemple de clădiri unde consolidarea trebuia să dureze un an și jumătate și a durat 10 ani sau 15 ani și nu s-a terminat.
Am avut o promisiune de consolidare și a venit Primăria și a făcut fațada și, după aceea a dispărut. Am avut discuții în care Primăria a zis că plătește ea și, după aceea, s-a îndreptat în instanță, să recupereze banii. Deci, pe scurt, am avut o problemă de încredere a cetățenilor în autoritate.
De aceea am venit, aici, și cu locatarii din acest bloc și cu locatarii din alte blocuri, care urmează să fie consolidate, pentru a dovedi deschidere și faptul că nu avem nimic de ascuns.
Și, dimpotrivă, încercăm să recâștigăm încrederea oamenilor în instituția Primăriei, a Administrației de Consolidări, pentru a accelera ritmul de consolidare a imobilelor din București”, a declarat Nicușor Dan, aflat în vizită de lucru pe șantierul de consolidare de pe Strada Blănari nr. 14.
Însă, dacă edilul șef dorește să recâștige încrederea proprietarilor în consolidarea făcută de către PMB prin AMCCRS, poate că exemplul din Strada Blănari 14 nu este cel mai potrivit.
Oamenii spun că au fost mutați din bloc în urmă cu trei ani, în 2020, fără ca, inițial, să li se fi asigurat locuințe de necesitate. Ulterior, ei au fost trimiși în apartamentele PMB de la Piața Națiunii, dar lucrările de consolidare au demarat abia în februarie, anul acesta. Au trecut, deci, trei ani, deși li se promisese că, în doi ani și jumătate, vor reveni în apartamentele lor.
Stadiul lucrărilor nu este deloc avansat. Abia au fost decopertați pereții și au început lucrările la subsolul clădirii cu 38 de apartamente.
Până la Paști, constructorul speră să finalizeze consolidarea structurii de rezistență. Așa că noul termen avansat de către AMCCRS este 2025. Deci, în cazul cel mai fericit, proprietarii vor reveni în apartamentele lor după șase ani de la evacuare.
Mai mult decât atât, abia acum, proprietarii au aflat că vor trebui să suporte o parte din costurile consolidării. Deși lucrările au demarat, oamenii nu știu, încă, ce sume vor trebui să achite.
Proprietar: „Am fost mutați în urmă cu trei ani și ceva, doi ani și ceva. Doi ani și jumătate au stat lucrările pe loc. Și, de abia în februarie, s-au apucat de preluat apartamentele și de consolidat. Doi ani și jumătate nu s-a mișcat nimic.
(…) Așa ne-au comunicat, că, în maxim doi ani de zile, noi ne vom muta înapoi. Drept urmare, nu s-a întâmplat acest lucru. Acum, ne-au dat termenul până în 2026.”
Reporter: Și, acum, aveți încredere că noul termen va fi respectat?
Proprietar: „Sper! Ne-am mutat în urmă cu trei ani – s-au făcut în luna iulie. Și lucrările au început în luna februarie, anul acesta. Deci, doi ani și jumătate noi am așteptat… Se vor apuca, se vor apuca… Nu știu. Că nu e proiectul gata, că nu-i finalizat…”
Reporter: Vi s-a comunicat dacă veți avea ceva de plătit, după consolidare, o contribuție, din partea dumneavoastră, că proprietar?
Proprietar: „Surprinzător, da. Am aflat, acum, de curând, că voi plăti și eu o parte din sumă, având în vedere că ni se spusese că vor fi făcute pe PNRR, pe fondurile PNRR. Cât vom plăti nu știu.”
Reporter: Adică, doar vi s-a spus că o să dați niște bani?
Proprietar: „Nu am certitudinea cât va fi partea mea de contribuție.”
În plus, există acuzații de…corupție.
Astfel, proprietarii din zonă acuză funcționarea ilegală a unei terase, în zona în care există clădiri expertizate și încadrate în clasa întâi de risc seismic. Asta în ciuda faptului că, încă din 2015, legislația în vigoare interzice aglomerările de persoane în astfel de zone.
Dar terasa respectivă ar avea parte de protecție chiar din cadrul structurii de Control a PMB, conform acuzelor aduse de către locuitorii din zonă.
Proprietar: „În 2020, proprietarii locuințelor din Blănari 14 au fost relocați.”
Reporter: Deci, practic, dumneavoastră sunteți mutați de trei ani de zile aproape, deja, și consolidarea?
Proprietar: „Consolidarea a început în 2023.”
Reporter: De ce a început așa de târziu?
Proprietar: „Pentru că nu erau fonduri, în primul rând, nu erau fonduri. Dar s-a făcut o mare greșeală, pentru că au evacuat, au replicat oamenii, fără să asigure spațiile de cazare.
(…) Asociația de proprietari a fost amendată cu suma de opt mii de lei pentru faptul că și-a permis președintele asociației să spună că o societate comercială funcționează pe o terasă, fără a avea autorizație de funcționare. ”
Reporter: Deci, practic, dumneavoastră ați fost mutați din bloc, dar, la parter, restaurantul…?
Proprietar: „Nu restaurantul, terasa funcționează, deși legislația în vigoare spune foarte clar că, în zona unde sunt clădiri încadrate în clasa unu și doi risc seismic, este interzisă aglomerarea de persoane. Dar, se pare că societatea respectivă este protejată, pe undeva, de oamenii de la Direcția de Poliție Locală, pe undeva, să zicem, pe la Direcția Control a Poliției Locale a Municipiului București.”
Întrebat despre această speță, primarul general Nicușor Dan a recunoscut că Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București nu a funcționat bine până acum, ceea ce a determinat și recenta schimbare a conducerii DGPLCMB, a explicat edilul.
În final, atunci când discutăm despre eficiență în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic, principalul indicator este acela al vieților omenești salvate.
Este crucial câte clădiri vor fi fost consolidate până la producerea un seism important.
Ori, la acest capitol, Bucureștiul nu stă bine. Nu există, încă, blocuri mari, cu o sută și peste o sută de apartamente intrate în consolidare.
Celebra evaluare vizuală rapidă ar putea începe abia după ce un proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București în acest sens va fi deblocat, a mai explicat Nicușor Dan.
