O nouă “Ziua Z” împotriva traficului de droguri. O zi care a însemnat o amplă desfășurare de acțiuni care au însumat 212 percheziții domiciliare, 200 de mandate de aducere și 37 de acțiuni operative. Am discutat despre derularea acestora și despre alte acțiuni de combatere a consumului și traficului de droguri cu Cătălin Țone, expert antidrog, invitatul Ioanei Brușten #InComunitate.
„S-au finalizat și alte operațiuni de către polițiștii și procurorii implicați în combaterea traficului de droguri pentru că traficul de droguri a căpătat noi valențe, s-a dezvoltat în special zona tinerilor și adolescenților. Am început discuția cu operațiunea Meduza, în școli, și vedem că avem o serie întreagă de incidente cu minori implicați. Vedem 2 mai și Piatra Neamț. Autoritățile au reacționat, cel puțin la nivel declarativ sunt discuții și se fac planuri, sunt și proiecte de lege care, sub o formă sau alta, se vor pune în aplicare.”
„Ziua Z” a însemnat acțiuni ample la nivelul întregii țări. Acțiunile nu s-au oprit aici. În urma sesizărilor făcute în spațiul online, astăzi au avut loc noi descinderi și noi capturi importante.
„Astăzi, din nou, pentru că au mai fost astfel de operațiuni, polițiștii antidrog din București au descins la 10 percheziții în București și în Ilfov, pentru că traficanții aveau droguri și în Ilfov, și 20 de persoane au fost conduse la sediul DIICOT pentru audieri. Perchezițiile nu s-au terminat încă, s-au găsit droguri, s-au ridicat sume importante de bani.” – Cătălin Țone, expert antidrog.
Cadrul legislativ a fost extrem de permisiv cu pedepsele aplicate traficanților de droguri, în ultimii ani, ceea ce a condus la o înmulțire a acestora și la portițe de ocolire a legii. Din fericire „la 1 martie 2023 legea 45 a intrat în vigoare, și pedepsele au revenit pe vechile cuantumuri”, spune Cătălin Țone.
„Din păcate, s-a făcut o greșeală importantă în 2014, când au fost scăzute pedepsele pentru trafic de droguri, la legea clasică 143/2000 și ne-am confruntat cu mari probleme, în sensul că traficanții scăpau cu pedepse cu suspendare, scăpau ușor și 90% dintre ei se reapucau de vânzare, erau mult mai prudenți. Noi am făcut o propunere legislativă în 2018 și la 1 martie 2023 legea 45 a intrat în vigoare, și pedepsele au revenit pe vechile cuantumuri și observ, din propunerile care se fac acum, că unele dintre ele accentuează și vor o mărire a pedepselor. Eu cred că toate acestea vor crea o zonă de prevenire, pentru că în momentul în care știi că te așteaptă 20 de ani de închisoare, te gândești de două ori până să vinzi să vinzi droguri sau să faci tranzacții cu astfel de substanțe.”
În ultima perioadă s-a vorbit despre testarea antidrog în școli, ca măsură de descurajare a consumului în rândul elevilor și liceenilor. Sunt voci care aprobă aceste inițiative, dar există și unele care se opun. Printre cei care se opun se află un număr mare de părinți ai acestor copii. Responsabilizarea părinților este un prim pas, ne-a spus Cătălin Țone, expert antidrog.
„Eu cred că testările sunt bune, dar când vorbim despre teste trebuie să fim foarte atenți. Avem nu mai puțin de 6 teste, avem teste de urină, teste de salivă, teste de sânge, avem teste de folicul de păr, avem teste de suprafețe, avem teste de transpirație, trebuie să vedem exact cum facem aceste teste. S-a vorbit foarte mult despre stigmatizare, despre protecție, despre acordul părinților. Da, trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte și de specialiștii care trebuie să le facă. Avem în zona liceală nu mai puțin de 620.000 de elevi. Trebuie să venim cu măsuri categorice. Într-o primă fază trebuie să responsabilizăm părinții. 90 % din responsabilitatea în a ține copiii departe de droguri este a părinților. Noi trebuie să rămânem 10 % autorități și școală, dar de la noi trebuie să vină plusul de organizare și de informații.”
Orice viață salvată contează. Asta ar trebui să ne determine să fim mai atenți la ceea ce fac copiii noștri, la anturajul lor. La rândul lui, statul ar trebui să privească către cei care au identificat deja soluții, la probleme cu care noi ne confruntăm acum. Occidentul ar putea fi o sursă importantă, spune Cătălin Țone.
„Trebuie să ne uităm și în Occident, de multe ori, cred eu, asta ne-a scăpat, pentru că ei sunt înaintea noastră, cu 10-15, poate 20 de ani unele state și-au trecut prin toate aceste probleme. Discuția despre testare, supradozele, morțile pe fond de accidente, de psihoze. Într-adevăr, nu putem să adaptăm tot ce este în exterior la realitățile din România, dar haideți să vedem ce este în exterior, să balansăm, haideți să ne gândim să fim și puțin anticipativ și să luăm măsuri. După 50 de ani petrecuți în sistem, eu am convingerea că nici un efort financiar nu este prea mare, din punct de vedere al statului, dacă vizează viața unor copii. Dacă reușim să recuperăm doi, trei copii dintr-o mie, tot este o victorie.”
