Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Duminica trecută, Israelul a declarat război mişcării islamiste palestiniene Hamas, care controlează Fâșia Gaza. La Break the fake, nu voi intra în analiza geopolitică a situației, dar mi-am propus să atrag atenția asupra informațiilor înșelătoare sau false care au inundat internetul de la izbucnirea conflictului.
Rețelele sociale sunt un mijloc important de urmărire în timp real a evenimentelor majore de pe glob, dar ele devin și vectori de răspândire a unui conținut neverificat, înșelător sau chiar manipulat cu intenție în contextul defășurării unui război informațional care îl însoțește pe cel tradițional.
În războiul dintre Israel și Hamas circulă deja imagini și clipuri video scoase din context. De exemplu, un clip video care pretinde că înfățișează „apocalipsa din Gaza”, cu teritoriul cuprins de flăcări, este de fapt filmat în Algeria la finalul campionatului de fotbal din iulie 2023, iar sunetele de explozii de pe fundal sunt de fapt zgomote de artificii. Un alt clip care ar arăta o luptă intensă între forțele israeliene și luptătorii Hamas a fost de fapt filmat în Mexic în 2017.
O altă imagine falsă sugerează că guvernul SUA ar fi aprobat un pachet de ajutor de peste 8 miliarde de dolari pentru Israel; de fapt, este vorba de o imagine manipulată a unui Memorandum de ajutor pentru Ucraina, din iulie 2023.
Astfel de imagini sau zvonuri sunt publicate pentru a face trafic web, dar și pentru a susține agenda politică a anumitor actori sociali. Potențial, ele pot fi folosite sau chiar lansate deliberat de oricare dintre părțile implicate în conflict pentru a influența publicul intern sau extern în contextul războiului informațional.
Multe dintre ele pot fi găsite pe platforma X (fostul Twitter), dar și pe platformele de mesagerie privată foarte populare în Israel, cum ar fi Whatsapp sau Telegram, care sunt înțesate de mesaje neverificate.
De exemplu, un mesaj vocal neverificat care circulă pe WhatsApp, împreună cu eticheta „redirecționat de mai multe ori”, spune că un oficial militar i-a instruit pe israelieni să se aprovizioneze cu numerar, combustibil și alimente. Pe X, anumite conturi de tip impostor, care se prezintă a fi jurnalist BBC fictiv sau organizații de presă (ziarul Jerusalem Post), au răspândit informații false pe scară largă înainte de a fi suspendate. Alte asemenea informații înșelătoare încă rămân active pe platformă.
În aceste condiții, sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a nu te lăsa manipulat:
- Practică scepticismul față de clipurile video și imaginile despre conflict care circulă pe platformele sociale; dacă nu ești sigur că ele au fost verificate și validate de mass media tradiționale și de către fact checkeri, este bine să pleci de la premisa că ar putea fi manipulate sau scoase din context.
- Informează-te din toate sursele (TV, radio, agregatoare de știri), nu te baza doar pe rețelele sociale pentru informații.
- Nu distribui imagini, clipuri sau zvonuri neverificate, chiar dacă încerci să ajuți sau dorești să îți susții astfel opiniile.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
