Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută am vorbit despre informațiile înșelătoare sau false care au inundat internetul de la izbucnirea conflictului dintre Israel și Hamas. Dădeam atunci câteva exemple de imagini și clipuri video care sunt fake, de exemplu filmate în cu totul alte contexte sau chiar modificate în diverse programe de editare.
Spuneam, de asemenea, că astfel de imagini sau zvonuri sunt publicate pentru a face trafic web, dar și pentru a susține agenda politică a anumitor actori sociali. Potențial, ele pot fi folosite sau chiar lansate deliberat de oricare dintre părțile implicate în conflict pentru a influența publicul intern sau extern în contextul războiului informațional care însoțește acțiunile militare sau teroriste.
În aceste condiții, cum putem verifica informațiile și imaginile din social media?
În primul rând, ne putem baza pe reportajele de la fața locului, făcute de către jurnaliști care lucrează pentru organizații media cu o reputație foarte bună.
În al doilea rând, ne putem baza pe sursele secundare, adică pe alte organizații media care preiau acele imagini de la reporterii de la fața locului, cu mențiunea că, ocazional, se pot strecura erori, mai ales atunci când imaginile sunt preluate în timp aproape real, direct de pe platformele digitale unde ele sunt încărcate. Însă marca unui jurnalism de calitate constă tocmai în corectarea cât mai rapidă a oricărei greșeli neintenționate și, în general în menționarea situațiilor în care autenticitatea imaginilor nu a putut fi verificată.
În schimb, dacă dorești să verifici chiar tu imaginile pe care le întâlnești pe internet despre războiul din Israel, există câteva sugestii care vin chiar de la fact check-erii profesioniști:
În primul rând, trebuie să îți propui să afli trei lucruri: Care este sursa informațiilor? Care sunt dovezile? Ce spun alte surse?
Pentru a afla mai multe despre sursa informației, trebuie să te angajezi în ceea ce se numește „citire laterală”: părăsește pagina pe care te afli, deschide un tab nou în browser și folosește cuvinte cheie pentru a afla mai multe despre utilizatorul social media sau sursa știrii dintr-o postare.
Ține cont că nu oricine se prezintă drept un specialist în domeniu sau un jurnalist profesionist are și un istoric educațional și profesional care să justifice această calitate. De falși experți este plin internetul. De aceea, încearcă să le faci profilul: caută numele lor pe Google, vezi profilul de LinkedIn (dacă au), află la ce organizație sunt afiliați, ce studii au, ce tip de conținut au postat până acum, pentru a le evalua expertiza. Nu te opri doar la primul link pe care îl găsești: da-ți timp pentru o evaluare mai completă. De asemenea, dă-ți seama dacă acești oameni publică publică informații carte sunt mereu părtinitoare – adică avantajează o parte sau alta pe marginea unui subiect – sau dacă comunică în mod obiectiv.
Data viitoare, revin cu sfaturi despre cum să răspunzi la celelalte două întrebări: Care sunt dovezile? Ce spun alte surse?
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
