Amendă de 35 de milioane de euro pentru proprietarul celor 12 hectare din Parcul IOR
Articol de Mircea Apostolescu, 31 octombrie 2023, 13:32
Poliția Locală a Municipiului București a amendat proprietarul celor 12 hectare retrocedate din Parcul IOR cu suma de 35 de milioane de euro, a anunțat primarul general al Capitalei Nicușor Dan.
Amenda a fost aplicată pentru reducerea suprafeței de spațiu verde pe circa 9000 de metri pătrați, prin scoaterea rădăcinilor copacilor și nu nivelarea terenului cu buldozerul, susține edilul șef.
Nicușor Dan recunoaște, însă, că amenda record va fi atacată în instanță.
Nicușor Dan: „Am venit să anunțăm amenda pe care Poliția Locală a dat-o, ieri, proprietarului din Parcul IOR, doamna Cocoru, în sumă de 35 de milioane de euro. Este un articol care penalizează schimbarea destinației spațiului verde sau reducerea suprafeței de spațiu verde, cu o sumă între 1000 și 2000 de lei, pe metru pătrat. Asta e foarte important. ”
Reporter: Credeți că ar putea fi contestată amenda în justiție?
Nicușor Dan: „Evident că ea va fi contestată și, tocmai de aceea, noi am făcut toată analiza juridică, înainte ca să avem o poziție solidă în instanță”.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, îl felicită pe Nicușor Dan pentru amenda aplicată și spune că Poliția Locală a Sectorului va da acces celei a Primăriei Capitalei la imaginile camerelor de supraveghere din zona Parcului IOR, pentru a identifica persoanele care ar tăia copaci.
Primăria Sectorului 3 cere de multă vreme creșterea, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, a amenzilor pentru defrișările ilegale, mai spune edilul din Dudești.
Reporter: Ați fost acuzat că i-ați favoriza pe proprietarii de aici…
Robert Negoiță: „Haideți domne’… Dar sunt bucuros, eu îl felicit (…pe Nicușor Dan n.r.) pentru inițiativă! Foarte bine! Trebuie să amendeze!
Îmi pare rău că Primăria Sectorului 3 cere de multă vreme să crească amenzile pentru defrișare, că 50 de lei e o prostie! Trebuie să pună cineva pe ordinea de zi (… a Consiliului General n.r.), primarul general nu face asta.
Și, da, e adevărat că noi avem camere de supraveghere. Le dăm acces, oricând, Poliției de la Primăria Municipală, ca să folosească imaginile”.
Pe pagina de socializare a prefectului Capitalei, Rareș Hopincă, a apărut următorul mesaj: „Sper că demersul anunțat astăzi de primarul general este unul serios și legal, nu o acțiune de campanie electorală.
În ultimii 2 ani au existat aproximativ 20 de incendii în parcela retrocedată din parc și mai multe acțiuni criminale, prin care au fost afectați iremediabil arborii din zonă. În acest sens, s-au deschis mai multe dosare de cercetare penală, de către instituțiile abilitate, care investighează infracțiunile menționate.
Faptul că primarul general anunță o acțiune după 2 ani, și după zeci de incendii și distrugeri, este de natură să pună la îndoială seriozitatea demersului. Timpul ne va demonstra dacă această acțiune este o nouă perdea de fum pentru bucureșteni, din partea primarului general, similară cu “demolarea” Cathedral Plaza, care nu s-a mai întâmplat, sau cu apa caldă care trebuia furnizată de “a doua zi” după alegerile din 2020. Și, înainte de toate, sper că această acțiune nu se va întoarce împotriva bugetului Municipiului București, din cauza lipsei de fundamentare juridică”.
La întrebarea București FM, edilul Nicușor Dan a răspuns că Primăria Capitalei nu se va alătura acțiunii în instanță a Instituției Prefectului, care a atacat hotărârile de primar general prin care au fost retrocedate cele 12 hectare din Parcul IOR.
În context, trebuie amintit faptul că Instituția Prefectului Municipiului București a atacat, pe 9 octombrie, în instanță dispozițiile de primar din anul 2005 prin care s-a făcut punerea în posesie a celor 12 hectare retrocedate din Parcul IOR.
„În urma analizelor celor două dispoziții privind retrocedarea acestor 12 hectare, parte din Parcul IOR, am decis să atac în instanță aceste dispoziții ale primarului general, să atac în instanță Primăria Municipiului București și să cer anularea dispozițiilor de retrocedare asupra celor 12 hectare de teren, care fac parte din Parcul IOR.
În opinia mea, în opinia Prefectului Municipiului București, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce privește întocmirea și adoptarea celor două dispoziții de primar, din anul 2005. Și, din punctul meu de vedere, acest teren de 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Municipiului București.Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”, declara Rareș Hopincă.
Cele 12 hectare au avut, întotdeauna, destinația de teren arabil și au fost retrocedate în baza Legii 10/2001 și nu în baza Legii 18/1991, așa cum cerea legea.
„ Aceste 12 hectare fac parte dintr-un corp de 767 de hectare de teren arabil, constituit, în anul 1921, în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef.
În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil, în suprafață de 12 hectare, de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară. Este foarte important de menționat acest lucru, acest teren a fost, tot timpul, teren arabil.
În anul 2005, acest teren, ignorând faptul că a fost teren arabil, a fost retrocedat pe baza Legii 10/2001 și nu pe baza Legii 18/1991, cum cere, în mod explicit legea.
Este un element vădit de nelegalitate, pe care instanța l-a constatat, deja, în fond, în procesul intentat de Primăria Sectorului 3, și care trebuie să ducă, fără niciun fel de dubiu, la anularea acestor dispoziții de retrocedare.
În plus, trebuie reținut faptul că acest teren, de la momentul exproprierii sale, din 1945, a fost, în mod continuu, domeniul public al statului și nu a fost niciodată declasat, declasificat din acest statut de domeniu public al statului. A fost parc”, explica prefectul Rareș Hopincă.
Prefectul Capitalei mai spunea că, de îndată ce dosarul va primi număr de înregistrare, va solicită un certificat de grefă și va bloca tranzacționarea terenului, pentru a nu se pierde urma proprietarilor.
În plus, el cere soluționarea rapidă de către organele de urmărire penală a dosarelor privind incendiile de vegetație survenite pe cele 12 hectare.
Rareș Hopincă și-a exprimat încrederea în succesul acțiunii în justiție, dar a subliniat că rămâne valabilă opțiunea exproprierii celor 12 hectare, în cazul în care nu ar avea câștig de cauză. Nu ar fi corect, însă, față de banul public să nu se încerce, mai întâi, anularea, în instanță, a dispozițiilor de primar din 2005, consideră Rareș Hopincă.
Cât privește, însă, posibilitatea exproprierii celor 12 hectare din Parcul IOR, primarul general al Capitalei Nicușor Dan consideră că Municipalitatea nu își poate permite să plătească prețul exproprierii.
Reporter: Dacă nu va reuși acțiunea în instanță, Primăria va răscumpăra terenul, va expropria?
Nicușor Dan: „Am făcut socoteala asta, e vorba de 70 de milioane de euro. Asta înseamnă 350 de milioane de lei. E destul de greu să prevezi asta, în buget.
În schimb, amenda aceasta, pe care am dat-o azi, de 35 de milioane de euro, când va fi plătită, la buget, va fi importantă pentru a răscumpăra spații verzi”.
Cât privește poziția Primăriei Capitalei de pârât în acțiune în justiție a Instituției Prefectului, Rareș Hopincă îi cerea, atunci, primarului general al Capitalei Nicușor Dan să se ralieze acțiunii Instituției Prefectului, dacă dorește să readucă cele 12 hectare din Parcul IOR în domeniul public.
Edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, acuza tocmai lipsa de implicare a Municipalității, ba chiar legături de mare corupție deoarece, în 2019, Primăria Capitalei a atacat în instanță hotărârea de anulare a celor două dispoziții de primar privind retrocedarea celor 12 hectare.
Reporter: Domnule prefect, pentru că ați vorbit despre faptul că vă îndreptați (… în justiție n.r.) împotriva Primăriei Capitalei, primarul general a spus, în repetate rânduri, că a angajat niște avocați, care fac o analiză. Nu există niciun semn, din partea Primăriei Capitalei, în sensul ăsta?
Rareș Hopincă: „I-am dat primarului general posibilitatea de a face ceea ce spune, nu doar de a vorbi, fără să ia o măsură. Dacă primarul general consideră, cum a declarat, în repetate rânduri, că acest teren este domeniul public al statului, are ocazia să spună acest lucru, în instanță, în cadrul procesului intentat de noi”.
Robert Negoiță: „De ce trebuie să angajeze avocați, pe care să plătească – așa cum am văzut că știe să facă Primăria Generală, să plătească zeci de milioane de euro, bani publici, când cea mai bună analiză există în acea hotărâre de instanță din 2019, pe care Primăria Generală a atacat-o, împotriva cetățenilor din Sectorul 3, împotriva cetățenilor din București, împotriva normalității și împotrivă a tot ceea ce înseamnă comunitate în București.
Primăria Generală, în 2019, atacă hotărârea de instanță care constată nulitatea absolută a titlurilor de proprietate, pe niște argumente absolut solide. Pe baza cărora am făcut și o plângere penală, eu personal, care, evident că a fost dată spre soluționare către circa de poliție.
Eu depun sesizare penală, la Parchetul General, și sunt atât de puternici încât nu rămâne spre soluționare nici la Parchetul General, nici la DNA. Dacă nici asta nu e mare corupție, ce e mare corupție”?!
În replică, pe pagina de socializare a lui Nicușor Dan, apărea următorul mesaj: „Sper ca acțiunea de azi a Prefectului, pentru anularea dispoziției de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR, să fie una serioasă și nu un gest de imagine. Nu înțeleg de ce nu m-a contactat pentru a-l ajuta, deși am anunțat public că am finalizat o amplă analiză juridică a speței. Faptul că a anunțat acțiunea împreună cu Robert Negoiță e o sfidare a bunului simț.
Negoiță și Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziției de retrocedare. În litigiul în care cele două primării au fost parte, Înalta Curte a reținut definitiv că terenul nu e parc pentru că niciuna din primării nu a venit cu acte care să dovedească faptul că e parc. Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziției de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă”.
Primarul Sectorului 3 și-a exprimat, încă de la începutul lui octombrie, sprijinul pentru acțiunea în instanță a Instituției Prefectului și convingerea în succesul acesteia. Robert Negoiță a promis că, după readucerea celor 12 hectare în domeniul public, acestea vor fi amenajate ca parc, la același nivel cu restul Parcului IOR.
„Douăsprezece hectare să rămână parc, să rămână verde! Și aveți asigurări din partea mea că, imediat cum vom reuși să-i dăm afară de aici, o să înverzim toată zona asta și această parte de parc, care a fost, este și trebuie să rămână parc, va fi la fel de frumoasă ca cealaltă parte – cel mai frumos parc din București, Parcul IOR.
Din momentul în care vom câștiga, și am credința că vom câștiga, această parte de parc va fi la fel de amenajată și la fel de întreținută ca și cealaltă bucată de parc, inclusiv cu camere de supraveghere”, a declarat Robert Negoiță, în Parcul IOR.
În context, trebuie menționat faptul că, de mai multe luni de zile, primarul general al Capitalei Nicușor a tot menționat o analiză juridică a felului în care au fost retrocedate cele 12 hectare din Parcul IOR.
Primăria Capitalei ar fi angajat o casă de avocatură, în acest scop, a susținut, în mod repetat, Nicușor Dan. Însă, edilul șef a refuzat să facă publice rezultatele acestei „analize”.
În același context, trebuie menționate, însă, și cazurile similare de retrocedări în parcuri, Bordei și Tineretului, care s-au petrecut în aceeași perioadă de început de ani 2000. Astfel, în septembrie 2003, primarul general Traian Băsescu semna două dispoziții, nesupuse votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB), prin care îi punea în posesie, în Parcul Bordei, pe Tudor Dumitru, cu 28 518 metri pătrați, și pe Eugen Licaru, cu 4606 metri pătrați.
Cei doi revendicatori au fost reprezentați tot timpul de către Costică Costanda, care a și cumpărat, imediat, terenurile.
Desigur, urmează, în mandatul lui Adriean Videanu, schimbul de terenuri cu sultă, prin care Primăria Capitalei recuperează Parcul Bordei în schimbul unei suprafețe de teren în Satul Francez și își asumă obligația de a-i elibera lui Costanda un PUZ care să îi permită să construiască cu un regim de înălțime mai mare.
Cum, în 2009, CGMB a refuzat să adopte PUZ-ul Costanda, bucureștenii încă îi plătesc omului de afaceri o despăgubire în valoare de 125 de milioane de euro.
Partea cea mai interesantă este că Parcul Bordei a fost retrocedat în ciuda faptului că terenul fusese expropriat, încă din 1935, pentru cauză de utilitate publică, prin decret regal, de către Carol al II-lea. De atunci, a fost amenajat ca parc.
Un alt caz este cel al celor 2 hectare din Parcul Tineretului, retrocedate, în 2008, Marioarei Micșunescu.
Patru ani mai târziu, proprietarul obține o sentință a Curții de Apel București prin care îl obligă pe primarul de atunci al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, să îi elibereze autorizația de construire pentru un cartier de vile cu două etaje. Piedone refuzase să elibereze această autorizație din 2009.
În 2014, proprietarii defrișau, fără autorizație de la Primăria Capitalei, copacii de pe cele 2 hectare și treceau la construire.
Asta în ciuda faptului că, potrivit OUG 114/2007, „Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”.
