Sute de cetățeni din Sectorul 3 s-au adunat în fața Primăriei Municipiului București, pentru a-i cere primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, să iasă din ceea ce protestatarii numesc pasivitatea în ceea ce privește recuperarea celor 12 hectare din Parcul IOR, retrocedate în anul 2005, prin două dispoziții ale edilului șef al vremii, Adriean Videanu.
Prezent la acțiunea de protest a cetățenilor din Sectorul 3, edilul Robert Negoiță i-a cerut lui Nicușor Dan ca fie să achieseze la acțiunea în anularea celor două dispoziții ale lui Videanu intentată de Instituția Prefectului Municipiului București, fie să introducă o acțiune proprie pentru anularea celor două dispoziții de primar general din anul 2005.
Negoiță a subliniat că Primăria Sectorului 3 a dus singură, din 2013 până în 2022, un litigiu pentru recuperarea celor 12 hectare din IOR.
Litigiul a fost pierdut prin invocarea excepției de lipsă de calitate procesuală a Primăriei Sectorului 3, deoarece Primăria Capitalei ar fi avut calitatea de a cere anularea retrocedării celor 12 hectare din Parcul IOR, a explicat edilul Sectorului 3.
Pe de alta parte, Nicușor Dan a spus ca fostul edil al Capitalei, Gabriela Firea, si edilul sectorului 3, Robert Negoiță, sunt de fapt responsabili pentru pierderea procesului privind retrocedarea celor 12 hectare din Parcul IOR!
La întrebarea directă a București FM privind motivul pentru care Municipalitatea nu achiesează la acțiunea Instituției Prefectului Municipiului București privind anularea celor două dispoziții de primar general din 2005, Nicușor Dan a apreciat că acțiunea nu ar avea șanse de reușită, el facand referire, din nou, la expertiza efectuată pentru Primăria Capitalei de către o casă de avocatură, expertiză al cărei conținut nu l-a făcut, însă, public.
Calea pe care spune Nicusor Dan ca a ales-o este alta, anume aceea a unei amenzi foarte mari, in valoare de 35 de milioane de euro:
„Am dat o amendă de 35 de milioane de euro proprietarului parcului ore pentru că a schimbat destinația unei părți din acest parc și această sumă este o modalitate de a lua parcul înapoi. Adică avem un litigiu în care se contestă această amendă. El se va finaliza, estimez, într-un an și jumătate. Înainte de acest litigiu am făcut toate pregătirile juridice necesare pentru ca să nu riscăm. Sunt optimist că vom câștiga acest litigiu. Din momentul în care litigiul se va termina, proprietarul va trebui să ne dea 35 de milioane de euro, nu îi va avea și noi o să-i luăm în schimb terenul sau parte din teren, va spune un evaluator la acel moment, pentru că a fost în spațiul public o discuție despre cine face și ce face pe parcul IOR„.
În context, trebuie amintit faptul că Instituția Prefectului a atacat în instanță cele două dispoziții de primar general ale lui Adrian Videanu pe motiv că au fost date în baza Legii 10/2001 și nu în baza Legii 18/1991, în timp ce terenul retrocedat a avut tot timpul statutul de teren agricol și ar fi trebuit retrocedat pe baza Legii 18/1991.
„Aceste 12 hectare fac parte dintr-un corp de 767 de hectare de teren arabil, constituit, în anul 1921, în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef.
În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil, în suprafață de 12 hectare, de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară. Este foarte important de menționat acest lucru, acest teren a fost, tot timpul, teren arabil.
În anul 2005, acest teren, ignorând faptul că a fost teren arabil, a fost retrocedat pe baza Legii 10/2001 și nu pe baza Legii 18/1991, cum cere, în mod explicit legea.
Este un element vădit de nelegalitate, pe care instanța l-a constatat, deja, în fond, în procesul intentat de Primăria Sectorului 3, și care trebuie să ducă, fără niciun fel de dubiu, la anularea acestor dispoziții de retrocedare.
În plus, trebuie reținut faptul că acest teren, de laomentul exproprierii sale, din 1945, a fost, în mod continuu, domeniul public al statului și nu a fost niciodată declasat, declasificate din acest statut de domeniu public al statului. A fost parc„, explica prefectul Rareș Hopincă.
