Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Cercetătorii, citați de The New York Times, atrag atenția asupra unui fenomen îngrijorător: proliferarea conținutului incitator la ură la adresa evreilor sau musulmanilor, pe rețelele sociale. Discursul antisemit și islamofob s-a înmulțit pe internet de la izbucnirea conflictului dintre Israel și Hamas, cu milioane de postări adesea explicit violente postate pe X (fosta Twitter), Facebook, Instagram și TikTok.
Iată care ar fi ordinul de mărime al fenomenului. Conform Ligii Antidefăimare, un grup de advocacy evreiesc, conținutul antisemit a crescut cu peste 900% pe X și cu 28% pe Facebook începând cu data de 7 octombrie 2023. Pe de altă parte, discursul anti-musulman pe X a crescut cu peste 400% în zilele atacului terorist (7 și 8 octombrie 2023) și cu aproape 300% în următoarele cinci zile, conform Institutului pentru Dialog Strategic, un grup de advocacy politic cu sediul în Londra. Pe platforme marginale precum 4chan, conținutul antisemit și islamofob a crescut cu aproape 500% în primele 48 de ore de la atacurile din 7 octombrie, conform Proiectului Global împotriva Urii și Extremismului, o organizație non-profit care monitorizează discursul de ură și extremismul.
Cum contribuie rețelele sociale la amplificarea acestui tip de conținut? Putem vorbi despre o combinație dintre acțiunea umană și factorul tehnologic. În primul rând, conținutul incitator la ură este postat de anumiți utilizatori în mod coordonat, ca parte a unei campanii de comunicare strategică, sau în baza unor opinii radicalizate pe care alți utilizatori și le-au format în timp, și pe care au ocazia acum să le manifeste. Deși rețelele sociale principale au reguli împotriva discursului incitator la ură, acest tip de conținut pare să persiste și chiar să prospere pe platformele supuse unei monitorizări a conținutului mai puțin stricte.
Ulterior, acest conținut se viralizează și este amplificat prin contribuția polarizantă și radicalizantă a algoritmilor. Aceștia sunt programați să maximizeze implicarea utilizatorilor și timpul petrecut pe platformă. În mod practic, acest obiectiv favorizează conținutul care declanșează emoții puternice, care nu este neutru sau moderat. De exemplu, un fost cercetător Facebook AI care s-a alăturat companiei în 2018 spune că el și echipa sa au efectuat „studiu după studiu”, confirmând aceeași idee de bază: modelele care maximizează engagementul cresc polarizarea. Indiferent de problema discutată, modelele AI au învățat să ofere utilizatorilor puncte de vedere din ce în ce mai extreme.
De asemenea, prin livrarea de conținut hiperpersonalizat, algoritmii favorizează creare de bule informaționale – constelații specifice de informații, adaptate pentru fiecare persoană și de echo chambers – spații închise de comunicare în care utilizatorii regăsesc doar ecouri amplificate ale propriilor convingeri partizane, iar punctele de vedere divergente sunt respinse din start.
Această contribuție de factori face ca ecosistemul media digital să fie un spațiu polarizat, expus dezinformării și radicalizării opiniei.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
