Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută, am discutat despre faptul că, în mediul online, conținutul incitator la ură atât la adresa evreilor, cât și a musulmanilor a sporit mult cantitativ, odată cu debutul celui mai recent conflict dintre Israel și Hamas. Proliferarea conținutului de tip hate speech – adică discurs incitator la ură, în special la adresa anumitor grupuri sau minorități – nu este un fenomen nou. Rețele sociale contribuie la amplificarea acestui tip de conținut prin contribuția polarizantă și radicalizantă a algoritmilor.
În acest context, îți propun câteva sfaturi practice pentru situația în care te întâlnești și tu cu exemple de hate speech pe rețelele sociale.
De exemplu, Organizația Națiunilor Unite recomandă să iei următoarele măsuri:
1. Ia o pauză. Abține-te să faci tu însuți comentarii pline de ură sau să distribui acest tip de conținut. Campania #PledgetoPause a ONU recomandă ca un gest de responsabilitate în comunicarea online să nu distribui sub imperiul grabei sau al emoțiilor orice conținut îți pică sub ochi.
2. Verifică! Ai putea fi victima unei campanii de manipulare a opiniei. De aceea, verifică originea conținutului cu ajutorul motoarelor de căutare, uneltelor de verificare a faptelor și a altor surse de încredere.
3. Reacționează și contestă acest discurs! Vorbește calm, dar ferm împotriva discursului incitator la ură pentru a face clar că nu ești de acord cu conținutul postării. Atunci când este relevant, infirmă dezinformarea cu dovezi care nu pot fi contestate. În plus, subminează conținutul plin de ură cu mesaje pozitive care vin în apărarea celor vizați de hate speech.
4. Raportează. Majoritatea platformelor online au reguli împotriva hate speech și îți vor permite să raportezi cu ușurință acest tip de conținut. Pentru cazuri mai grave – care pot constitui incitare la violență, hărțuire și/sau amenințări interzise de lege – anunță organizațiile care luptă împotriva discursului incitator la ură și/sau depune o plângere la poliție.
De ce este periculos discursul incitator la ură din mediul online și offline? Discursul incitator la ură afectează demnitatea și drepturile persoanelor vizate, dar, prin extensie, și pe cele ale altor persoane din același grup sau minoritate. În plus, acest tip de discurs sporește diviziunile din societate, afectează egalitatea în drepturi și, în numeroase situații de-a lungul istoriei a fost folosit pentru a justifica stigmatizarea anumitor grupuri, violența motivată de ură, războiul sau chiar genocidul.
La nivelul Uniunii Europene, legislația scoate în afara legii discursul public care incită la violență sau ură pe baza unor caracteristici specifice, incluzând culoarea pielii, religia, originea familială și națională sau etnică.
Până data viitoare, rămâi cu BucureștiFM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
