Generația Z este adesea descrisă ca fiind activă, implicată și dornică să înțeleagă lumea din jurul ei. Cu atât de multe informații disponibile, politica devine o zonă complexă și, uneori, intimidantă. Răzvan Zamfir, un jurnalist politic influent, a fost invitatul nostru și a adus lumina asupra unei părți a realității de care mulți se feresc: politica.
Răzvan Zamfir, realizatorul emisiunii „Bună România”, ne-a oferit o discuție vibrantă și provocatoare, punând în evidență perspectivele sale asupra politicii și a rolului acesteia în viața de zi cu zi.
„Cetățeanul, în lupta sa cu politicul, are două arme: votul la 4 sau 5 ani şi jurnalistul în fiecare zi”
În cadrul discuției, Răzvan a împărtăşit sentimentele pe care le simte atunci când abordează subiecte politice în emisiunea sa. El a subliniat că, în ciuda aspectului său serios sau al expresiei de nemulțumire în legătură cu politicul, este dedicat acestei activități în mod exclusiv și profesional.
„Spuneai de colegii tăi că se strâmbă când aud de politică, să vezi ce mă strâmb eu la emisiunea mea când vorbesc despre politică. E corect să se strâmbe, dar trebuie să vină la pachet cu o părere”.
În contextul discuției, invitatul a subliniat ferm faptul că politicienii sau partidele nu ar trebui să aibă senzația că sunt tratați cu lejeritate sau că acțiunile lor sunt privite ca fiind în regulă fără a fi analizate critic.
El aduce în prim-plan dezinteresul tineretului faţă de politică, subliniind că acesta provine și din lipsa de conexiune între politicieni și nevoile tinerilor:
„Tinerii vor merge la vot în momentul în care vor vedea oameni care să le placă. E greu așa să te duci să votezi pe cineva care a făcut un pic de politică și înainte de `89 şi care de 30 de ani stă pe câte o funcţie atârnat”.
Votul, explică el, necesită o motivație mai profundă decât prezența unor politicieni de lungă durată în funcții, ci înțelegerea problemelor actuale ale generației tinere: „Problema n-ar fi vârsta politicianului, ci faptul că nu înțelege ce fel de probleme au tinerii”.
Ne-a explicat și de ce politicienii nu acordă atât de mult credit generației Z pe cât ar merita: „Cei mai disciplinați votanți sunt cei un pic mai maturi, seniorii. Ideea e că ei sunt pe Pământ pentru un timp limitat. Cei tineri vor deveni seniori şi ei rămân cu părerile vechi. Politicienii ar trebui să se orienteze şi spre cei care duminca cu greu ies din casă după o seară de club, mai ales să pună ştampila când oricum ştiu că ies tot ei între ei.”
Pentru prima data în România se desfășoară toate cele patru alegeri, în același an. Avem alegeri prezidențiale, europarlamentare, parlamentare și locale în 2024. Noi l-am întrebat dacă nu cumva este extenuant pentru oameni să meargă într-un an la vot de atât de multe ori: „Va fi obositor pentru telespectator, ascultător sau cititor să fie bombardat cu aceleași punctaje de partid. Pe de altă parte, pe cât e de obositor e și satisfăcător să știi că odată la câteva luni ești chemat să fii pro sau contra, ai satisfacția că ai pus ștampila.”
Anumite corporații se joacă cu independența jurnalismului. Oare să facă profit este singurul scop spre care tinde un trust de presă?
„Nu, rolul unui trust de presă nu poate fi doar acela de a face profit. Noi suntem subiectivi când vorbim de jurnalism, dar ne referim la o societate comercială. Care e scopul? Să generezi profit. Întrebarea e cum generezi profit? Fiecare instituție de presă are un cod deontologic. Sub nici o formă nu ar trebui să fie permis la nivel cetățenesc să închizi gura unui jurnalist incomod ca să poți să îți deschizi buzunarul către anumiți sponsori.
România nu stă bine la capitolul libertății presei.
Am avut jurnaliști intimidați, hărțuiți, îndepărtați pentru că deveniseră incomozi. Am învățat că jurnalistului trebuie să îi lași libertatea inclusiv de a exagera, dacă o face de bună credință. Cetățeanul are în lupta sa cu politicul două arme: votul la 4 sau 5 ani şi jurnalistul în fiecare zi. Dacă îl obligi pe jurnalist să tragă cu gloanţe oarbe sau cu pistolul cu capse nu e democraţie. Nu e libertate şi dacă nu e libertate nu ne simţim bine. Nu vrea nimeni să trăiască în dictatură, decât cei care devin dictatori.”
„Sunt mai multe Românii în această Românie”
Noi, studenţii de la FJSC când spunem jurnalism, ne gândim la principii de bază: veridicitate, acurateţe, obiectivitate, imparţialitate, corectitudine şi responsabilitate publică. Am fost curioşi care valori sunt actuale în presa din România?
„Ştii cum e cu imparţialitatea? Trebuie să fii obiectiv în sensul în care să vezi adevărul și să îl spui așa cum e. Dar, trebuie să îl pui și în context. Nu toți ne ocupăm cu relatarea faptelor. Dacă vezi că e o nedreptate, e un dezechilibru. Imparțialitatea nu înseamnă: sunteţi toţi corecţi, toţi hoţi sau sunteţi toţi o dezamăgire. Mi se pare esenţial să nu minţi, ăsta mi se pare principiul fundamental ca să fii un jurnalism de bun simţ. Poţi să greşeşti, nu ştiu dacă există jurnalist care să nu fi greşit, greşeşti gramatical, pe fond sau pe formă. Dacă eşti jurnalist corect revii pe un material cu un update. E mai bine să recunoşti o eroare decât să vinzi imaginea de impostor perfect.”
Spre final am discutat cu privire la creșterea extremismului politic, fenomen care a luat din nou amploare în anumite state.
„Asta cu extremismul cred că e o chestie ciclică, la câteva decenii. Acum că merg lucrurile mult mai repede, la intervale scurte de timp apare câte un partid ori extremist, ori radical, ori antisistem, ori tranșant, etc (…) Pentru că nemulțumirile sunt o constantă în viața omului. Când omul este sărac este nemulțumit că e sărac, dar când e bogat e nemulțumit pentru că bogăția îți deschide noi perspective.
În România poți să discuți despre nivelul de trai, dar trebuie făcută diferența între marile orașe și zonele rurale. Sunt mai multe Românii în această Românie. Dar vei vedea că și țările astea europene, unde teoretic e altă lume, Occident Curat, era o vorbă când eram mic, ele au la un moment dat tendința de a vota radicali. Apar partide fie extremiste, fie radicale, la un moment dat societatea simte nevoia să dea un restart și se duc într-o zonă mai excentrică a opțiunii de vot. E un singur lucru pe care trebuie să îl avem în vedere: să nu pierdem din drepturi.”
Deși politicul poate părea uneori descurajant și opac, discuțiile cu Răzvan ne reamintesc că implicarea civică este esențială, iar jurnalismul de calitate este o componentă vitală a unei societăți libere și democratice.
Dacă ești curios să afli mai multe, intră pe canalul de YouTube București FM. Ne găsești pe Instagram și Facebook pentru momente din afara emisiunii. Te așteptăm pe TikTok pentru sesiunea de Speed Questions. Pe noi ne vei auzi vineri, de la 21:00, pe București FM, în Generația Z.
