Excesul alimentar din perioada sărbătorilor a adus cu sine și câteva kilograme în plus siluetelor noastre. Dincolo de dorința de a scăpa de ele, s-a activat în noi și dorința de a introduce în rutina noastră zilnică câteva principii alimentare sănătoase, care să ne aducă un plus de energie. La ce renunțăm și ce schimbări vom aduce în alimentația noastră am aflat de la Mihaela Bilic, medic nutriționist, invitata Ioanei Brușten #InComunitate.
„Noțiunea de sănătate este abstractă și pentru capul nostru ancestral care e construit, cum spuneam, pe niște emoții și senzații simple. Nu știi ce este sănătatea până când o pierzi. Abia când ai pierdut-o o evaluezi și o reconsideri. Din antichitate, marii filozofi spuneau că sănătatea este liniștea organelor, deci este foarte interesant că atunci când suntem sănătoși nu simțim nimic și ni se pare o normalitate, deci noi nu putem să facem o schimbare, să trecem prin niște transformări, să ne facem niște promisiuni cu obiectivul sănătate, tocmai pentru că suntem sănătoși. Din punct de vedere motivațional, schimbarea necesită o chestiune neplăcută, necesită ieșirea dintr-o zonă de confort, necesită niște lucruri care automat nu sunt plăcute și atunci sănătatea ca motivație, vreau să vă spun din start, nu ține.”
Motivația poate fi construită pe pozitiv sau pe negativ
Ideea de recompensă pare să funcționeze bine, atunci când vine vorba să alegem între un aliment care ne place și un premiu care să ne facă să renunțăm la acel aliment. Aceasta este varianta pozitivă a motivației.
„Normal că ideal ar fi să o construim pe pozitiv, sună frumos, dar aici e mai greu, adică trebuie să fii premiat dacă îți respecți promisiunea, iar aici fiecare trebuie să se cunoască și să își dea seama cam care trebuie să fie valoarea premiului promisiunii, ca din nou să te facă să renunți la ceva care, atenție, ține de plăcere, deci mâncarea egal plăcere și atunci, ca unui copil care are o jucărie care îi place și care n-o să renunțe la ea dacă nu o primește o altă jucărie cel puțin la fel de interesantă ca cea pe care o are, voi cu voi întrebați-vă: ce îmi dai dacă mă opresc din mâncat? Vedeți ce anume vă doriți, ce anume face sens ce anume, ce este valoros pentru voi și da, obligatoriu, căutați să puneți ceva în locul mâncării.
Trebuie găsite lucruri care să ne facă plăcere și, din păcate, în societatea de azi, care nu ne-a educat și n-a pus accentul pe hobby-uri, pe lucruri care să fie făcute pentru sufletul tău, e din ce în ce mai greu să ne găsim astfel de activități, astfel de ingrediente care să ne facă bine fără să vină cu caloriile de rigoare.”
Abia atunci când aflăm că sănătatea ne-a fost afectată, aceasta ajunge să fie un factor motivațional pentru schimbarea obiceiurilor alimentare. De aici și valoarea negativă a motivației, determinată de teama de suferință.
„Există și motivația pe negativ, care paradoxal este mult mai eficientă pentru că se bazează pe frică, pe pedeapsă și ca exemplu în practică este amenințarea cu boala sau niște analize care sunt modificate. Din momentul ăla nu mai putem pune mâncarea pe relație de plăcere, ci mai degrabă abia atunci ajunge să fie într-o poziție corectă, aceea de a ne aduce nutrienți pentru supraviețuire și când duci mâna la gură cu o prăjitură, faptul că, eu știu, ai colesterolul crescut sau alte amenințări, din punct de vedere al sănătății, te face să te gândești de două ori. Abia atunci când sănătatea este fragilă, șubrezită, noțiunile precum mâncat sănătos sau obiceiuri sănătoase încep să aibă sens.”
Zahărul, alimentul care ar trebui evitat cu orice preț
Gustul dulce al zahărului este ceea ce ne determină mintea să creeze strategii de dărâmare ale rezoluțiilor și promisiunilor pe care ni le facem, atunci când vrem să slăbim. Pentru a putea vorbi de o îmbunătățire a stării de sănătate, trebuie să renunțăm la acest aliment. Renunțarea la zahăr nu poate fi făcută decât prin eliminarea acestuia completă, pe o perioadă foarte lungă de timp.
„Puterea zahărului asupra minții constă în faptul că are un efect anestezic, din nou demonstrat medical, tolerăm mai bine durerea în momentul în care avem apă cu zahăr în sânge și atunci automat tot ce înseamnă stare proastă, ca să nu zic, eu știu, stare emoțională de tristețe, de plictiseală, de frustrare, de furie, pot fi atenuate cu zahăr. Este, din nou, un mecanism automat pe care mintea noastră îl știe, nu e de mirare că ne îndreptăm spre astfel de produse dulci, când nu ne este bine.
(…) în momentul în care suntem în prezența zahărului, nu avem nicio șansă, dar nu putem sta cu el. Nu putem lupta cu instinctul și atunci cea mai logică, și să spun așa, rațională strategie ar fi să-l îndepărtăm din viața noastră, să evităm contactul cu el și să construim pe disciplină și pe reguli relația noastră cu zahărul.”
Mâncați mâncare gătită
Aceasta rămâne recomandarea medicului nutriționist, Mihaela Bilic. Mâncarea pe care organismul nostru o recunoaște la nivel ancestral, un fel de mesaj genetic venit de la strămoșii noștri. Într-un top 3 sfaturi pentru schimbarea obiceiurilor alimentare se află, așa cum a specificat invitata noastră, renunțarea la ronțăit între mese, limitarea zahărului în alimentația zilnică și renunțarea la alimentele ambalate în favoarea mâncării gătite acasă.
„Identitatea genetică și enzimatică a organismului se construiește de-a lungul timpului și o primim de la generațiile anterioare nouă. Bunicii și străbunicii noștri au trăit pe pământul ăsta și s-au hrănit cu respectivele alimente, de asta putem digera laptele, pentru că am avut în România, de asta nu pot chinezii digera laptele, pentru că n-au băut. Dacă trăim aici, avem lapte, consumăm lapte. E din nou bunul simț, deci bunul simț ar trebui să ne îndrume și sa facem alegerile cele mai bune.
Să ne întoarcem la gătitul acasă, chiar dacă el pare ne consumă din timp.(…)Mâncați mâncare gătită, nu mâncarea ambalată, procesată și care stă foarte mult timp pe un raft în supermarket. Mâncați mâncarea clasică pe care ar recunoaște-o și bunicii voștri. Ciorbă, tocăniță, fierturi din astea depășite, care nu mai sunt la modă, din ingrediente simple, așa cum le-a făcut natura, legume, carne, ouă, lapte.”
