Pentru a marca 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, parteneriatul dintre Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Militar Național „ Regele Ferdinad I” aduce în fața publicului expoziția „165 de ani de la Unirea Principatelor Române„. Am discutat despre această expoziție, precum și despre Muzeul Militar Național „ Regele Ferdinad I” cu dr. Emil Boboescu – muzeograf – Muzeul Militar Național „ Regele Ferdinad I”, invitatul lui Răzvan Ursuleanu #InComunitate.
„Orice sărbătoare națională trebuie marcată ca atare. Și trebuie păstrată ca atare, însă aceasta este misiunea noastră, a istoricilor, de a vă spune aceste povești și, bineînțeles, misiunea dumneavoastră de a le propaga către publicul larg. A da prea multă istorie sau a repeta la nesfârșit niște povești poate, la un moment dat, să cauzeze un sentiment de recul în public. De aceea eu aș fi poate mai parcimonios. Aș spune faptul că, da, este bine să înțelegem de ce să spunem Unirea Principatelor și nu Mica Unire. Atât eu, cât și mulți dintre colegii mei istorici, ținem foarte tare să spunem faptul că nu a fost nimic mic în ceea ce s-a petrecut în discuțiile din a doua jumătate a lui 1858 și în evenimentele din ianuarie 1859 și ce a însemnat, de fapt, această primă iscălitură pusă pe certificatul de naștere al României, așa cum o înțelegem noi astăzi.”
Expoziția „165 de ani de la Unirea Principatelor Române„
Expoziția, rezultat al colaborării dintre două muzee de prestigiu, invită publicul într-o călătorie fascinantă, o întâlnire cu istoria, cu mărturiile unui trecut în care s-a petrecut Unirea Principatelor Române.
„La propunerea și în parteneriat cu colegii noștri de la Muzeul Național Cotroceni, cu care trebuie să recunoaștem că nu ne aflăm la primul proiect împreună, am realizat, de această dată la dumnealor în casă, o expoziție temporară legată de, bineînțeles, această cifră, destul de rotundă, de 165 de ani de la Unirea Principatelor. Muzeul nostru a venit în primul rând cu o expoziție de foto panotaj care, pe lângă clasicul text, reproduce atât desene de epocă, desene ulterioare, care au devenit de epocă, sunt realizate în anii 20, cât și fotografie, multe dintre fotografii fiind realizate de Carol Popp de Szathmary.”-dr. Emil Boboescu – muzeograf – Muzeul Militar Național „ Regele Ferdinad I”
Pârcălabul Alexandru Ioan Cuza
În cadrul expoziției „165 de ani de la Unirea Principatelor Române”, organizatorii aduc în fața publicului un document important, care poartă semnătura unui pârcălab al vremurilor și care avea în grija sa Ținutul Galați. Acest pârcălab avea să devină Principe al Moldovei și mai apoi Domn al Principatelor Unite.
„Pe lângă acestea ca obiecte originale, trebuie să menționăm prezența unui document foarte important, care este în patrimoniul Muzeului Militar Național, și anume un permis de liberă trecere semnat de Alexandru Ioan Cuza din poziția sa de pârcălab al Ținutului Galați, adică de prefect al Județului Galați, cum am spune noi astăzi, o cerere depusă, un permis de liberă trecere a unui negustor care vrea să treacă de la Galați către Brăila.
(…). Ceea ce îl face un document important, însă, este semnătura lui Alexandru Ioan Cuza, înainte să fie chemat la Iași, ca să devină Principe al Moldovei în alegerea la 5 ianuarie, pe stil vechi. Documentul se află în expoziția realizată împreună cu colegii de la Muzeul Național Cotroceni.”-dr. Emil Boboescu – muzeograf
Vizitarea expoziției se face într-un regim special
„Colegii de la Cotroceni organizează vizitele doar cu grupuri organizate și pe bază de programare. Recomand tuturor ascultătorilor și doritorilor să vadă această expoziție, să intre în spațiul internautic, pe site-ul sau pe pagina de Facebook a instituției respective sau pe pagina noastră, a Muzeului Militar Național, în care vor vedea exact regulamentul de vizitare, pentru că dumnealor, desfășurându-și activitatea într-o clădire care face parte și din Administrația Națională, au un regim mai special, care presupune vizite doar ghidat.”
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” la ora restaurării
Pandemia a încetinit mult procesul de restaurare al artefactelor din patrimoniului Muzeului Militar Național și, deopotrivă, proiectele culturale desfășurate în cadrul acestuia. În mod evident, accesul publicului a fost restricționat în unele pavilioane. Se muncește intens, restaurarea cere timp și multă răbdare, dar această grijă pentru moștenirea culturală este cea care le va permite și generațiilor viitoare să se bucure de patrimoniul muzeului și de poveștile care transcend timpul.
„Muzeul nostru, în această perioadă, desfășoară, pe de o parte, reconstrucția parcului de tehnică. Pe lângă aceasta, Pavilionul de Colecție este în procedură de refacere. S-a refăcut total expoziția de uniforme. Vom deschide o expoziție dedicată armamentului greu, care va fi plasată la interior. Pavilionul de Aviație va intra și el în refacere. (…)Procedurile de conservare și de restaurare nu se fac de pe o zi pe alta, nu dai doar o mână de vopsea și după aia te duci liniștit acasă, ci durează luni sau chiar ani de zile. Ne bucurăm însă că ideile merg în continuare și că vom reuși poate într-un an de zile, în 2 ani de zile, să începem să populăm cu piese, să facem evenimente din acestea, să anunțăm publicul larg asupra faptului că, uitați, muzeul nostru nu și-a ascuns obiectele, ci le aduce, din nou, într-o lumină nouă.” -dr. Emil Boboescu – muzeograf – Muzeul Militar Național „ Regele Ferdinad I”
