Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
În 2024, o să avem parte de cel mai amplu an electoral din istorie. Vor avea loc alegeri în peste 40 de țări, unde votanții eligibili însumează mai mult de jumătate din populația globului. În România, au loc toate tipurile de alegeri posibile: europarlamentare, parlamentare, prezidențiale și locale.
În acest context, m-am gândit să abordăm astăzi, la Break the fake, tema utilizării inteligenței artificiale în campaniile electorale. Mai exact, vom discuta despre o tehnologie cu un mare potențial înșelător și de manipulare a opiniei publice: deepfakes.
Tehnologia de tip deepfake permite crearea, de la zero, a unor clipuri, fișiere audio sau imagini care înfățișează situații care nu au existat niciodată. Ele sunt produse la comandă de către inteligența artificială pornind de la identificarea unor tipare și caracteristici într-o serie de date pe care este antrenat respectivul software: imagini sau clipuri video preexistente cu anumite persoane, obiecte, scene și așa mai departe.
Exemple celebre de deepfakes includ: introducerea lui Jim Carrey în locul lui Jack Nicholson, în celebrul film „The Shining”; pozele cu Papa Francisc purtând o jachetă albă de iarnă marca Balenciaga; sau imagini de la falsa arestare a lui Donald Trump.
În campaniile electorale, deepfakes pot fi realizate pentru a defăima un anumit candidat politic, pentru a genera poze de profil ale unor utilizatori falși sau ale unor jurnaliști care nu există în realitate, pentru a amplifica un anumit mesaj care dezinformează, pentru a induce o falsă impresie de popularitate a unei idei sau a unui candidat pe rețelele sociale sau pentru a mobiliza sau demobiliza anumite segmente ale electoratului în ziua votului.
În ultimii ani, numărul de deepfakes din mediul online a crescut cu 900%, ceea ce sporește îngrijorarea privind modul în care se vor desfășura campaniile electorale în 2024.
Un exemplu recent care ilustrează impactul potențial al deepfakes vine din Slovacia, unde înregistrări audio de tip deepfake care mimau vocea unui candidat liberal discutând despre fraudarea alegerilor au circulat cu două zile înainte de vot, creând confuzie și neîncredere printre alegători.
Deși fact-checker-ii s-au implicat rapid pentru a demonta falsul, candidatul vizat a pierdut alegerile. Chiar dacă nu putem ști exact cât a contribuit deepfake-ul în cauză la acest rezultat, putem bănui impactul pe care îl au aceste materiale asupra votanților nehotărâți, în cursele electorale strânse, sau care este efectul cumulat al unui tsunami de dezinformare de tip deepfake asupra campaniilor electorale.
Proliferarea deepfake-urilor afectează procesul democratic, deoarece ating dreptul publicului la informare corectă și dreptul a de a lua decizii fără să fie influențați în moduri neetice. Mai mult decât atât, multiplicarea cazurilor de dezinformare prin intermediul deepfakes poate duce la instalarea unui climat permanent de neîncredere în media, în informații și în procesele democratice, ceea ce, mai departe, poate conduce la voturi exprimate la impuls, sau la creșterea neprezentării la vot.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
