Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Tehnologia deepfake este utilizată din ce în ce mai frecvent pentru înșelătorii pe internet. Iată de ce trebuie să te ferești!
În primul rând, ce este tehnologia deepfake? Aceasta permite crearea, de la zero, a unor clipuri, fișiere audio sau imagini care înfățișează situații care nu au existat niciodată. Ele sunt produse la comandă de către inteligența artificială pornind de la identificarea unor tipare și caracteristici într-o serie de date pe care este antrenat respectivul software.
Conform Directoratului Național de Securitate Cibernetică, escrocheriile care utilizează deepfake includ:
- Imitația – imitarea altor persoane, de multe ori publice, pentru a obține anumite beneficii.
- Catfishing – adoptarea unei identități false folosind imagini ale unor persoane sau celebrități aleatorii. Sub această identitate falsă, escrocii intră în dialog cu victimele lor și, de cele mai multe ori, încearcă să extragă sume de bani de la acestea.
- Crearea de falși adepți – infractorii cibernetici au început să folosească deepfakes pentru a promova scheme frauduloase, folosind interviuri sau testimoniale modificate cu ajutorul tehnologiei deepfake care au ca subiect persoane publice și lideri de opinie.
- Deepfake-uri pornografice și șantaj – au fost raportate cazuri de bărbați respinși care au creat deepfakes pentru a se răzbuna sau pentru a șantaja femeile în cauză. De asemenea, există și situații în care imaginea unor celebrități a fost folosită pentru a crea videoclipuri în care sunt implicate în acte sexuale.
Pentru a înțelege mai concret acest tip de înșelătorii, iată câteva exemple recente din România și din mediul internațional:
- Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a apărut recent într-un deepfake postat pe o pagină falsă de Facebook, în care părea să promoveze o schemă de investiţii inexistentă a companiei ENEL.
- Un deepfake vocal a fost folosit în Marea Britanie pentru a obține 243.000 de dolari de la directorul unei companii de energie, care credea că vorbește la telefon cu șeful său de la compania-mamă din Germania. Acesta a urmat “ordinele” escrocilor de a transfera suma de bani unui pretins furnizor din Ungaria.
- În Statele Unite, schemele de cafishing prin care victimele sunt manipulate să se îndrăgostească de niște identități online fictive, create cu deepfake, au dus la pierderi record de 300 milioane de dolari în 2020. Iar în Africa de Sud, 8 persoane care seduceau femei văduve sau divorțate pentru scheme de tip catfishing au fost arestate pentru frauda financiară la nivel internațional.
- Imagini pornografice explicite, de tip deepfake, cu celebra cântăreață americană Taylor Swift au circulat zilele trecute pe Internet, declanșând o reacție chiar și din partea Casei Albe.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
