S-a încheiat cea de-a doua ediție a evenimentului „Viitorul afacerilor de familie în România”, un eveniment care și-a propus să identifice soluții de dezvoltare a afacerilor de familie. Am #InComunitate despre antreprenoriatul de familie, despre provocări și soluții cu Iuliu Stocklosa, președinte al Camerei de Comerț și Industrie Bucureşti, unul dintre principalii vorbitori de pe panelul acestui eveniment.
„Am aflat ieri, la întâlnirea pe care am avut-o la Camera de Comerț, că 57 % din companiile românești sunt afaceri de familie. E o cifră extraordinară. Le definim afaceri de familie când în acea companie lucrează mai mulți membri din familia respectivă. Dacă discutăm de viitorul afacerilor de familie, trebuie să discutăm acum de un istoric. Și ce se va întâmpla în viitor cu compania respectivă. La ora actuală, suntem o economie de piață tânără, avem doar 33 de ani și nu putem să spunem că există o experiență foarte mare în afaceri de familie, cum se spune, din generație în generație. În general, suntem, la ora actuală, ca istorie la a doua generație. Sau maximă a treia, în general suntem cam la a doua.”
Dorința de a face, piața și capitalul inițial
Pentru a da startul unei afaceri de familie trebuie să plecăm de la ceea ce ne place. Procesul continuă cu studiul de piață, cu alegerea unei nișe și cu identificarea unui capital, care să ne permită să începem.
„Recomand celor care pornesc acum afaceri de familie să studieze foarte bine ce vor să facă. În primul rând, ceea ce vor să facă trebuie să le placă. Deci să intre într-o nișă în care lucrează cu plăcere, pentru că, pentru un antreprenor, munca practic nu se oprește niciodată, creierul tău lucrează continuu. Și de asta trebuie să faci ceva care îți place, adică nu te duci după bani, ci te duci în primul rând, după ceea ce îți face plăcere. În al doilea rând, trebuie să studiezi foarte bine piața, dacă ce îți place ție se potrivește cu viața , iar în al treilea rând, trebuie să fii foarte atent la investiții, pentru că business-ul nu se pornește cu zero, adică să nu ai bani în buzunar. E o poveste când zice ceva, n-am avut niciun ban, am făcut un business și am crescut extraordinar, ca Făt Frumos din poveste. Și atunci trebuie să ai cele trei elemente, dorința de a face și plăcerea de a face, piața și un capital inițial, care poate să fie de acasă sau te duci la bancă sau îți iei un credit cu o garanție și așa mai departe.”
Legislația și predictibilitatea efectelor legii pe termen mai lung
La întocmirea unui plan de afaceri, antreprenorul trebuie să țină cont și de legea sub care afacerea lui se va dezvolta. Asta înseamnă că legea trebuie să fie clară și să prezinte siguranță în piața de afaceri. Schimbările dese ale legislației, vor dăuna, până la urmă, economiei țării.
„Este obligatoriu să cunoști legislația, pentru că dacă nu o cunoști, legea nu te iartă, deci asta e obligatoriu. Legislația trebuie cunoscută și trebuie să ai și colaboratori, specialiști din diverse domenii. Adică nu trebuie să știi tu absolut tot pentru că nu se poate dar, într-adevăr, dacă ne gândim la legislație, indiferent că se numește întreprindere familială sau o companie legislația, din păcate, în România, se schimbă foarte des. Asta nu ne dă nouă predictibilitate. Noi ne dorim 5 ani de zile, să avem o predictibilitate, să știm în ce investim. Noi investim, dăm niște bani și vrem să știm că peste 5 ani condițiile sunt aceleași pe care le-am pus într-un business plan. Minim 5 ani, ori la noi, cam la 6 luni se mai supără cineva, se mai schimbă ceva, ceea ce nu ne ajută pe noi, ca antreprenori.”
E-factura e bună, dar nu prea…
Teoria ca teoria, dar în practică, e-factura nu face altceva decât să pună pe umerii bunului platnic și mai multă muncă. Transparența fiscală rămâne doar o morganatică speranță.
„E-factura, problema care a apărut acum, una de ultim moment. Această introducere a e-factura, teoretic, este o chestie extraordinar de bună. Practic, cred că va crea foarte multe probleme mediului de afaceri, pentru că cei care își plătesc impozitele vor avea mult mai mult de lucru, decât până acum și oricum își vor plăti impozitele, iar ceilalți nu cred că vor fi scoși în față, cum nu au fost nici scoși în față.”
Noua lege fiscală determină strămutarea afacerilor cu capital străin în alte țări
O piață de afaceri fără stabilitate legislativă și care este supusă foarte des schimbărilor de lege va determina, până la urmă, ca afacerile cu capital străin să își mute afacerile în alte țări, iar asta ar putea afecta, de asemenea, economia țării.
„Ieri am avut o întâlnire cu Camera Bilaterală, Bulgaria – România și acolo am aflat că sunt vreo 3000 și ceva de firme care lucrează în România, cu capital, bulgăresc. Spuneau că datorită modificărilor fiscale foarte dese gândesc să se retragă înapoi, ceea ce nu e o chestie bună pentru România, pentru că e vorba de investiții, este vorba de dezvoltarea țării și așa mai departe.”
Digitalizarea, soluția care ne oferă avantajul timpului
Digitalizarea ne va permite să trecem de la cozile la ghișee, la tranzacții încheiate în timp de câteva secunde. Accesul la informație este, de asemenea, un plus adus de digitalizare. În unele sectoare ale piețelor de afaceri, digitalizarea aduce calitate cu costuri reduse.
„Din păcate, România a pornit digitalizarea mai târziu, față de alte state ale Uniunii Europene. Digitalizarea trebuie să deservească populația, iar acum mă refer la toate sistemele alea cu dosar cu șină și nu mai știu ce, trebuie să dispară prin această digitalizare. Practic, digitalizarea are, din punctul meu de vedere, două avantaje. Unul e să obțin informații mult mai rapid, iar al doilea, să pierzi cât mai puțin timp.
Un avantaj mare al digitalizării este în industrie, unde crește foarte mult nivelul calitativ al produsului, pentru că poți să urmărești în timp real tot ce se întâmplă în procesul de producție și crește calitatea produsului, cu scăderea costurilor.”
